![\"Share](\"https:\/\/static.hupso.com\/share\/buttons\/dot.png\")
<\/a>\u00a0Organizarea unui nou Conciliu Pontifical nu este un lucru ce are loc des la Vatican, dat\u0103 fiind natura conservatoare a institu\u0163iei. Totu\u015fi, Benedict al XVI-lea tocmai a lansat (articolul a ap\u0103rut pentru prima dat\u0103 \u00een februarie 2011 \u2013 n.tr.) documentul motu proprio<\/i> (intitulat Ubicumque et semper<\/i>, \u201eOriunde \u015fi \u00eentotdeauna\u201d) care fundamenteaz\u0103 Conciliul pontifical pentru promovarea Noii Evangheliz\u0103ri. Unul dintre motivele pentru care aceast\u0103 mutare recent\u0103 merit\u0103 o aten\u0163ie deosebit\u0103 este faptul c\u0103 ea urmeaz\u0103 s\u0103 fie o ini\u0163iativ\u0103 pe termen lung. Preocuparea central\u0103 care d\u0103 nume Conciliului are de asemenea o semnifica\u0163ie major\u0103, \u00een special pentru evanghelicii c\u0103rora le place s\u0103 cread\u0103 c\u0103 ei \u201ede\u0163in\u201d tot ce este legat de evanghelism-evanghelizare. Iat\u0103 aici un oficiu al Vaticanului dedicat \u00eencuraj\u0103rii noii evangheliz\u0103ri a Vestului. O alt\u0103 chestiune care va atinge ni\u015fte corzi sensibile ale evanghelicilor este un lung citat din Evangelii nutiandi<\/i>, un document despre misiune emis de Vatican \u00een 1975 pe care mul\u0163i observatori l-au v\u0103zut drept echivalentul Leg\u0103m\u00eentului de la Lausanne din 1974. A\u015fadar, misiunea \u00een lumea occidental\u0103 se afl\u0103 \u00een chiar centrul agendei Vaticanului.<\/p>\n
Confruntarea cu provocarea Vestului secularizat este o preocupare tipic\u0103 a Papei Ratzinger. \u00cen multe feluri, primii s\u0103i ani ca Pap\u0103 pot fi v\u0103zu\u0163i ca o \u00eencercare de a se ocupa de aceast\u0103 problem\u0103. Nou \u00eenfiin\u0163atul Conciliu este calea \u201einstitu\u0163ional\u0103\u201d de a o \u00eenfrunta. Documentul con\u0163ine referin\u0163e la c\u00eeteva teme dragi lui Benedict al XVI-lea: indic\u0103 pierderea progresiv\u0103 a practicii cre\u015ftine \u00een \u0163\u0103rile civilizate, precum \u015fi abandonarea continu\u0103 a valorilor cre\u015ftine \u00een societatea occidental\u0103, care conduce la indiferen\u0163\u0103, dac\u0103 nu la atitudini rigide anti-cre\u015ftine. \u00centr-un cuv\u00eent, Papa consider\u0103 c\u0103 \u201esecularismul\u201d este marele du\u015fman spiritual al Bisericii. El cheam\u0103 Biserica la o etap\u0103 de re-vitalizare a vie\u0163ii sale interioare pentru a r\u0103spunde orient\u0103rilor seculare.<\/p>\n
Documentul papal Ubicumque et semper<\/i> nu con\u0163ine o teologie perfect \u00eenchegat\u0103 a noii evangheliz\u0103ri. Totu\u015fi, exist\u0103 indicii ce probabil merit\u0103 c\u00eeteva comentarii, care pun aceast\u0103 mutare a Vaticanului \u00een perspectiv\u0103.<\/p>\n
1. Retorica de-cre\u015ftin\u0103rii progresive a Europei a fost o caracteristic\u0103 permanent\u0103 a declara\u0163iilor papale \u00eencep\u00eend cu revolu\u0163ia francez\u0103. \u201eExist\u0103 motive \u00eentemeiate s\u0103 ne temem c\u0103 aceast\u0103 mare perversitate ar putea fi, cum s-ar spune, o anticipare \u015fi, probabil, \u00eenceputul acelor rele care s\u00eent rezervate zilelor din urm\u0103; \u015fi c\u0103 s-ar putea afla deja \u00een lume \u201eFiul pierz\u0103rii\u201d despre care vorbe\u015fte Apostolul (2 Tesaloniceni 2.3). A\u015fa s\u00eent \u00eentr-adev\u0103r \u00eendr\u0103zneala \u015fi m\u00eenia folosite peste tot \u00een persecutarea religiei, \u00een combaterea dogmelor credin\u0163ei, \u00een efortul neobr\u0103zat de a desfiin\u0163a \u015fi distruge toate rela\u0163iile \u00eentre om \u015fi divinitate!\u201d Aceste cuvinte par a-i apar\u0163ine lui Ratzinger, dar au fost scrise de c\u0103tre Pius al X-lea \u00een 1903 \u00een enciclica sa E supremi apostolatus<\/i> (n. 5). \u00centr-un sens, nu exist\u0103 nimic nou sub soare. Bisericile s-au angajat \u00een forme de secularism de cel pu\u0163in trei secole. Ceea ce este probabil nou e pericolul ca bisericile institu\u0163ionale s\u0103-\u015fi piard\u0103 statutul privilegiat \u00eentr-o societatea pluralist\u0103. Se pare c\u0103 secularismul actual nu poate coopera cu aranjamentele dintre biseric\u0103 \u015fi stat anterioare revolu\u0163iei franceze. Este acesta lucrul de care se teme cel mai mult Ratzinger?<\/p>\n
2. \u00cen evaluarea pericolului seculariz\u0103rii, Benedict al XVI-lea \u00eel acuz\u0103 de toate felurile de r\u0103u. \u00cen multe moduri, evaluarea sa este exact\u0103. Totu\u015fi, lipse\u015fte ceva important. Nu exist\u0103 niciun singur cuv\u00eent cu privire la responsabilitatea Bisericii pentru starea jalnic\u0103 a cre\u015ftinismului occidental. A muncit cu adev\u0103rat din greu Biserica pentru a proclama Evanghelia cu integritate pentru lumea modern\u0103? A fost credincioas\u0103 Biserica Cuv\u00eentului lui Dumnezeu? Este Biserica \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 responsabil\u0103 pentru apari\u0163ia \u00eengrijor\u0103toarelor orient\u0103ri seculare? Are nevoie Biserica s\u0103 se uite la propriile p\u0103cate \u00eenainte de a ar\u0103ta lumea cu degetul? Documentul nu se ocup\u0103 de aceste chestiuni. Nici m\u0103car nu \u00ee\u015fi pune vreo \u00eentrebare cu privire la ele!<\/p>\n
3. \u00cencurajarea dat\u0103 Bisericii este de a promova noua evanghelizare \u015fi de a reaprinde misiunea sa de a modela societatea. Documentul nu sper\u0103 la convertirea la Evanghelie, a\u015fa cum ar spune Leg\u0103m\u00eentul de la Lausanne. Mai degrab\u0103 arat\u0103 spre recuperarea unei societ\u0103\u0163i cre\u015ftine \u00een care valorile cre\u015ftine s\u00eent onorate \u015fi practicate \u015fi unde Biserica este recunoscut\u0103 ca modelator \u015fi sus\u0163in\u0103tor al societ\u0103\u0163ii. La ce sper\u0103 evanghelizarea? Hr\u0103ne\u015fte ea o nostalgie pentru \u201esocietatea cre\u015ftin\u0103\u201d a trecutului european? \u00cens\u0103 erau aceste societ\u0103\u0163i cre\u015ftine, \u00eentr-un sens dat de Evanghelie? Nu ar trebui s\u0103 accept\u0103m provocarea de a evangheliza Vestul f\u0103r\u0103 a dori pur \u015fi simplu s\u0103 mearg\u0103 \u00eenapoi?<\/p>\n
4. Un comentariu final asupra instrumentelor pe care Papa Benedict al XVI-lea le vede cruciale pentru aceast\u0103 sarcin\u0103. Proeminent este \u201euzul Catehismului Bisericii Catolice, ca formulare esen\u0163ial\u0103 \u015fi complet\u0103 a con\u0163inutului credin\u0163ei\u201d. Este perfect legitim pentru Capul Bisericii Romano-Catolice s\u0103 sus\u0163in\u0103 folosirea Catehismului. Totu\u015fi, cei care pre\u0163uiesc Evanghelia s-ar fi a\u015fteptat ca Papa s\u0103 \u00eencurajeze oamenii s\u0103 citeasc\u0103, s\u0103 studieze \u015fi s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 Scriptura. \u00cen mod evident, pentru el Catehismul con\u0163ine Biblia, nu invers.<\/p>\n
Leonardo De Chirico<\/b><\/p>\n
Leonardo De Chirico este unul dintre cei mai importan\u0163i \u015fi activi teologi evanghelici din Italia, director adjunct al Istituto di Formazione Evangelica e Documentazione din Padova \u015fi director al Centrului de studii de etic\u0103 \u015fi bioetic\u0103 al aceluia\u015fi institut. <\/i>Este doctor \u00een teologie al King\u2019s College din Londra, cu o tez\u0103 publicat\u0103 sub titlul \u201eEvangelical Theological Perspectives on post-Vatican II Roman Catholicism\u201d, Frankfurt-Oxford, Peter Lang 2003. <\/i>\u00cen acela\u015fi timp, este vice-pre\u015fedintele Alian\u0163ei Evanghelice Italiene \u015fi membru \u00een Comisia socio-politic\u0103 a Alian\u0163ei Evanghelice Europene.<\/i><\/p>\n
Traducere: Otniel-Laurean Vere\u015f
\nText tradus \u0219i publicat cu permisiunea autorului.<\/p>\n
\n