{"id":402,"date":"2010-12-06T14:31:47","date_gmt":"2010-12-06T13:31:47","guid":{"rendered":"http:\/\/vaticanfiles.org\/?p=402"},"modified":"2013-06-27T14:33:07","modified_gmt":"2013-06-27T12:33:07","slug":"3-papa-dixit-interviul-recent-cu-benedict-al-xvi-lea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/vaticanfiles.org\/en\/2010\/12\/3-papa-dixit-interviul-recent-cu-benedict-al-xvi-lea\/","title":{"rendered":"3. Papa dixit. Interviul recent cu Benedict al XVI-lea"},"content":{"rendered":"

Dosarele Vatican Nr. 3 \u2013 Leonardo De Chirico<\/em><\/p>\n

Dac\u0103 a\u0163i avea oportunitatea de a-l \u00eent\u00eelni personal pe Pap\u0103, ce l-a\u0163i \u00eentreba? \u00centr-un material video pe Youtube, John Piper ne spune c\u0103, dac\u0103 ar fi s\u0103 aib\u0103 o conversa\u0163ie de dou\u0103 minute cu Papa, l-ar \u00eentreba: Care este viziunea dumneavoastr\u0103 asupra \u00eendrept\u0103\u0163irii? Aceast\u0103 \u00eentrebare ar spune foarte multe pentru el \u015fi, probabil, pentru mul\u0163i evanghelici. Nu la fel este \u00een cazul lui Peter Seewald, jurnalistul german care tocmai \u015fi-a lansat noul s\u0103u interviu cu Benedict al XVI-lea. Seewald a vorbit \u015fase ore cu Papa, \u00eens\u0103 subiectul \u00eendrept\u0103\u0163irii nu a ap\u0103rut deloc. Acest lucru sugereaz\u0103 faptul c\u0103 agendele oamenilor \u00een \u00eent\u00eelnirea cu cea mai mare autoritate catolic\u0103 pot fi foarte diferite. Totu\u015fi, interviul este o interesant\u0103 conversa\u0163ie ce merit\u0103 aten\u0163ia noastr\u0103.<\/p>\n

Cartea se intituleaz\u0103 Light of the World: The Pope, the Church and the Signs of the Times<\/i> (Lumina lumii: Papa, Biserica \u015fi semnele vremurilor<\/i>), fiind publicat\u0103 \u00een englez\u0103 de Ignatius Press. Seewald nu este la primul interviu cu Papa, f\u0103c\u00eend acest lucru de dou\u0103 ori c\u00eend acesta era Prefectul Congrega\u0163iei Vaticanului \u00een Doctrine of the Faith: Salt of the Earth<\/i> (Doctrina credin\u0163ei:<\/i> Sarea p\u0103m\u00eentului<\/i>), 1996, edi\u0163ia englez\u0103 \u00een 1997 \u015fi God and the World<\/i> (Dumnezeu \u015fi lumea<\/i>), 2000, edi\u0163ia englez\u0103 \u00een 2002. Mul\u0163i comentatori au subliniat p\u0103r\u0163ile din interviu \u00een care Benedict al XVI-lea a abordat aspecte controversate despre sexualitatea uman\u0103 \u015fi scandalurile sexuale recente din s\u00eenul Bisericii Catolice. \u00cen ciuda zvonurilor \u015fi a titlurilor curioase, nu exist\u0103 nimic nou \u00een abordarea acestor chestiuni \u015fi a multor altele de c\u0103tre Vatican. \u00cen perspectiva Vaticanului, un interviu este un instrument pentru consolidarea a ceva ce face parte deja din ethos-ul Bisericii, probabil folosind conversa\u0163ia \u015fi un ton cald, personal. Prin urmare, Light of the World<\/i> nu deschide noi teritorii \u00een chestiuni doctrinare sau morale. Benedict al XVI-lea confirm\u0103 postura sa \u00eencrez\u0103toare, sapien\u0163ial\u0103 \u015fi hot\u0103r\u00eet\u0103 \u00een ap\u0103rarea stabilit\u0103\u0163ii dinamice a magisterium-ului Romei, precum \u015fi analiza sa \u00eengrijorat\u0103 cu privire la tendin\u0163ele culturale occidentale, \u00eendep\u0103rtate de \u00een\u0163elegerile din trecut \u00eentre biseric\u0103 \u015fi societate. Dezordinea actual\u0103 din lume, de\u015fi alarmant\u0103 \u015fi nepl\u0103cut\u0103, este v\u0103zut\u0103 \u00een cadrul contextului \u00eencurajator al misiunii de durat\u0103 a Bisericii, care \u00een cele din urm\u0103 va birui.<\/p>\n

Papa abordeaz\u0103 multe chestiuni importante, dar probabil trei sunt mai demne de men\u0163ionat pentru evanghelici.<\/p>\n

Prima are de-a face cu via\u0163a personal\u0103 de rug\u0103ciune a lui Benedict al XVI-lea. \u00cen clarificarea disciplinelor sale spirituale zilnice, Papa afirm\u0103 c\u0103 se roag\u0103 lui Dumnezeu \u015fi invoc\u0103, de asemenea, un grup ales de sfin\u0163i. Lista sa special\u0103 oglinde\u015fte programul s\u0103u teologic: Augustin, Bonaventura \u015fi Toma d\u2019Aquino. Lor le cere ajutor, precum \u015fi Maicii Domnului. \u00centr-o alt\u0103 sec\u0163iune, Seewald repet\u0103 r\u0103sp\u00eenditele comentarii, auzite chiar \u015fi \u00een cercurile evanghelice, potrivit c\u0103rora Ratzinger este mai mult cristocentric dec\u00eet marian. Totu\u015fi, Benedict al XVI-lea \u00eei spune intervievatorului c\u0103 este foarte apropiat de St\u0103p\u00eena noastr\u0103 din Fatima (crez\u00eend presupusele ei revela\u0163ii) \u015fi ad\u00eenc implicat \u00een venerarea Mariei. Aceasta este calea sa de a tr\u0103i communio sanctorum<\/i>. A\u015fadar, a-L avea pe Cristos \u00een centru \u00eenseamn\u0103 a avea un centru inclusiv, mai larg, care \u00eei cuprinde pe Maria \u015fi sfin\u0163ii. \u00cen\u0163elegem cu adev\u0103rat ce \u00eenseamn\u0103 centralitatea lui Isus Cristos pentru doctrina \u015fi spiritualitatea romano-catolic\u0103, chiar \u015fi \u00een formele aparent mai cristocentrice?<\/p>\n

Al doilea comentariu are de-a face cu percep\u0163ia Papei asupra evanghelicalismului ca juc\u0103tor pe teritoriul cre\u015ftinismului. Bine\u00een\u0163eles, cartea nu este un tratat academic asupra teologiei ecumenice \u015fi nu trebuie s\u0103 citim prea atent printre r\u00eenduri. Totu\u015fi, o imagine distinct\u0103 se formeaz\u0103 \u00een realitate. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, Benedict al XVI-lea distinge \u00een protestantism \u201econfesiunile clasice\u201d \u015fi \u201enoul protestantism\u201d. Ultimul cre\u015fte \u015fi reprezint\u0103 un \u201esemn al vremurilor\u201d. Aceast\u0103 expresie este un cuv\u00eent cheie pentru romano-catolicismul de azi. Ioan al XIII-lea l-a folosit pentru a inaugura Conciliul Vatican II \u015fi de atunci a fost folosit pentru a se referi la tipuri-kairos<\/i>, providen\u0163iale, de evenimente. Evanghelicii modific\u0103 peisajul spiritual din Lumea a treia. Papa continu\u0103 spun\u00eend c\u0103 aceast\u0103 mi\u015fcare nu este biserica, nici nu poate fi deoarece \u00eei lipsesc c\u00eeteva tr\u0103s\u0103turi definitorii ale Bisericii (i.e. sacramentele transmise ale organiz\u0103rii, ierarhiei episcopale sub papalitate, euharistia corect administrat\u0103). Conform lui Ratzinger, \u00een\u0163elegerea evanghelic\u0103 a bisericii este un \u201econcept nou\u201d prin care biserica nu mai este o institu\u0163ie, ci o comunitate chemat\u0103 prin Cuv\u00eent. Papa pare s\u0103 cread\u0103 c\u0103 \u00een evanghelicalism exist\u0103 via\u0163\u0103, dar este deficient\u0103 \u015fi insuficient\u0103 din moment ce se afl\u0103 \u00een afara p\u0103rt\u0103\u015fiei depline cu Roma. Mai \u00eencolo, relat\u00eend vizita sa \u00een Brazilia, revine la subiectul evanghelicalismului \u015fi face c\u00eeteva comentarii foarte elocvente. El asociaz\u0103 cuv\u00eentul \u201eevanghelic\u201d cu \u201esecte\u201d, \u00eentorc\u00eendu-se astfel la limbajul derogatoriu \u015fi, de asemenea, e\u015fu\u00eend \u00een a face o important\u0103 distinc\u0163ie \u00eentre evanghelicalismul normativ \u015fi grupurile extremiste care s\u00eent nepotrivite \u015fi pentru evanghelici. Cel\u0103lalt comentariu se refer\u0103 la \u201einstabilitatea\u201d intern\u0103 a mi\u015fc\u0103rii evanghelice \u015fi la faptul c\u0103 nu produce un \u201esens statornic al apartenen\u0163ei\u201d. Papa \u00eei prive\u015fte pe evanghelici cu o combina\u0163ie de curiozitate spiritual\u0103 \u015fi perplexitate catolic\u0103. \u00cen compara\u0163ie cu stabilitatea institu\u0163iei romano-catolice, evanghelicalismul pare a fi un vas slab plutind f\u0103r\u0103 \u0163int\u0103. \u00cen compara\u0163ie cu sensul ad\u00eenc al apartenen\u0163ei pe care catolicismul este capabil s\u0103 \u00eel hr\u0103neasc\u0103 \u00een majoritatea aderen\u0163ilor s\u0103i, evanghelicalismul pare s\u0103 produc\u0103 izbucniri individuale de via\u0163\u0103 spiritual\u0103, cu toate acestea deta\u015fate de con\u015ftien\u0163a istoric\u0103, cultural\u0103 \u015fi comunitar\u0103. Imaginea pe care o prezint\u0103 evanghelicalismul cu privire la sine \u00een fa\u0163a lumii ar trebui s\u0103 ne fac\u0103 pe to\u0163i s\u0103 cump\u0103nim. Benedict al XVI-lea pare s\u0103 cread\u0103 c\u0103 evanghelicalismul poate fi o spiritualitate inspiratoare pentru timpul nostru (un \u201esemn al vremurilor\u201d), totu\u015fi \u00eei lipse\u015fte \u00een sine structura eclesial\u0103 \u015fi semnele identificatoare pentru a fi Biseric\u0103 \u015fi pentru a supravie\u0163ui pe termen lung.<\/p>\n

O observa\u0163ie final\u0103 prive\u015fte scenariile globale. Seewald dore\u015fte s\u0103 \u015ftie ce crede Papa cu privire la slujirea sa petrin\u0103 care \u00eei deranjeaz\u0103 pe credincio\u015fii non-catolici. Ei bine, acordul cu bisericile ortodoxe privitor la slujirea papal\u0103 nu este departe, afirm\u0103 Ratzinger. Totu\u015fi, mai exist\u0103 o fa\u0163\u0103 a problemei. Tot mai mult, spune el, liderii religio\u015fi realizeaz\u0103 c\u0103 \u00een lumea global\u0103 este nevoie de o voce global\u0103 care s\u0103 abordeze importan\u0163a \u201evalorilor religioase\u201d \u015fi preten\u0163iile distrug\u0103toare ale secularismului. A fi \u201evocea unic\u0103 asupra temelor mari\u201d este ceea ce prevede Papa pentru slujirea sa: pentru catolici \u015fi non-catolici deopotriv\u0103, precum \u015fi pentru musulmani, hindu\u015fi, etc. Papa \u00ee\u015fi ofer\u0103 lucrarea pentru a sluji ca purt\u0103tor de cuv\u00eent pentru toate popoarele religios orientate ale lumii. Aceasta este dezvoltarea vast\u0103 a papalit\u0103\u0163ii care \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 at\u00eet ecumenismul, c\u00eet \u015fi dialogul inter-religios. Bine\u00een\u0163eles, acesta nu este \u00eentreg orizontul \u00een\u0163elegerii romano-catolice a oficiului papal, dar va preg\u0103ti calea pentru a-l dob\u00eendi.<\/p>\n

\u00cen esen\u0163\u0103, Light of the World<\/i> nu con\u0163ine nimic nou, dar subliniaz\u0103 preten\u0163iile statornice ale prezentului Pap\u0103, \u00eempreun\u0103 cu anumite nuan\u0163e intrigante. Plin de venera\u0163ie pentru marea tradi\u0163ie a Bisericii, Benedict al XVI-lea este deplin convins c\u0103 Biserica romano-catolic\u0103 va reu\u015fi s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 misiunea, i.e. a fi un semn \u015fi un instrument pentru unitatea omenirii.<\/p>\n

Leonardo De Chirico<\/b><\/p>\n

Leonardo De Chirico este unul dintre cei mai importan\u0163i \u015fi activi teologi evanghelici din Italia, director adjunct al Istituto di Formazione Evangelica e Documentazione din Padova \u015fi director al Centrului de studii de etic\u0103 \u015fi bioetic\u0103 al aceluia\u015fi institut. <\/i>Este doctor \u00een teologie al King\u2019s College din Londra, cu o tez\u0103 publicat\u0103 sub titlul \u201eEvangelical Theological Perspectives on post-Vatican II Roman Catholicism\u201d, Frankfurt-Oxford, Peter Lang 2003. <\/i>\u00cen acela\u015fi timp, este vice-pre\u015fedintele Alian\u0163ei Evanghelice Italiene \u015fi membru \u00een Comisia socio-politic\u0103 a Alian\u0163ei Evanghelice Europene.<\/i><\/p>\n

Traducere: Otniel-Laurean Vere\u015f
\nText tradus \u0219i publicat cu permisiunea autorului.<\/p>\n

\n

\"Share<\/a>