{"id":404,"date":"2010-11-18T14:33:31","date_gmt":"2010-11-18T13:33:31","guid":{"rendered":"http:\/\/vaticanfiles.org\/?p=404"},"modified":"2013-06-27T14:34:11","modified_gmt":"2013-06-27T12:34:11","slug":"2-viitoarea-biserica-romano-catolica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/vaticanfiles.org\/en\/2010\/11\/2-viitoarea-biserica-romano-catolica\/","title":{"rendered":"2. Viitoarea Biseric\u0103 Romano-Catolic\u0103"},"content":{"rendered":"

Dosarele Vatican Nr. 2 \u2013 Leonardo De Chirico<\/em><\/p>\n

Cum va ar\u0103ta Biserica Romano-Catolic\u0103 la sf\u00eer\u015fitul secolului dou\u0103zeci \u015fi unu? Cum va fi \u00een stare s\u0103 manevreze aceast\u0103 institu\u0163ie multiplele provoc\u0103ri cu care este confruntat\u0103? Mai radical, va mai exista aceast\u0103 biseric\u0103 \u00een o sut\u0103 de ani? \u015ei dac\u0103 da, c\u00eet de diferit va ar\u0103ta comparat\u0103 cu \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea ei actual\u0103?<\/p>\n

Aceste \u00eentreb\u0103ri intrigante primesc r\u0103spunsuri \u015fi mai intrigante de la corespondentul CNN la Vatican, John L. Allen, \u00een cartea sa recent\u0103: The Future Church. <\/i>How Ten Trends are Revolutionizing the Catholic Church<\/i> (New York: Doubleday, 2009). Allen scrie ca un jurnalist \u015fi sociolog al religiei care prive\u015fte la ceea ce se \u00eent\u00eempl\u0103 \u00een universul romano-catolic \u00een contextul unei globaliz\u0103ri rapide. Publicul-\u0163int\u0103 imediat este nord-american, dar ceea ce scrie el este adunat din ani de jurnalism interna\u0163ional \u015fi menit s\u0103 descrie scenarii globale.<\/p>\n

Cer\u00eend cititorilor s\u0103-\u015fi for\u0163eze imagina\u0163ia (1), Allen argumenteaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 cel pu\u0163in zece tendin\u0163e care afecteaz\u0103 Biserica Romano-Catolic\u0103 \u015fi care vor fi tot mai mult pe agenda acesteia. Iat\u0103 lista:<\/p>\n

    \n
  1. O biseric\u0103 global\u0103<\/li>\n
  2. Catolicismul evanghelic<\/li>\n
  3. Islamul<\/li>\n
  4. Noua demografie<\/li>\n
  5. Extinderea rolurilor laicilor<\/li>\n
  6. Revolu\u0163ia bio-tehnologic\u0103<\/li>\n
  7. Globalizarea<\/li>\n
  8. Ecologia<\/li>\n
  9. Multipolarizarea<\/li>\n
  10. Penticostalismul<\/li>\n<\/ol>\n

    Este suficient s\u0103 coment\u0103m pe scurt despre fiecare tendin\u0163\u0103, oprindu-ne pu\u0163in mai mult asupra celor care rezoneaz\u0103 mai str\u00eens cu evanghelicalismul (i.e. catolicismul evanghelic \u015fi penticostalismul).<\/p>\n

    1. Centrul de gravitate trece de la nord la sud. \u00cen 2050, cele mai mari na\u0163iuni majoritar catolice vor fi Brazilia, Mexic, Filipine, SUA, Congo \u015fi Uganda. Realitatea global\u0103 a catolicismului ast\u0103zi arat\u0103 cre\u015ftere, nu declin (19). Vorbind \u00een mod general, catolicismul sudic este tineresc, conservator moral \u015fi liberal politic, deschis spre supranatural, mai interesat de provoc\u0103rile misionare ad extra<\/i> dec\u00eet de chestiunile tradi\u0163ionale ad intra<\/i> (cum ar fi disputele doctrinare \u015fi dezbaterile asupra legii canonice), aduc\u00eend un nou set de probleme (ex. poligamia, vr\u0103jitoria, \u00eemputernicirea femeilor). Dac\u0103 romano-catolicismul \u201eva deveni \u00een mod constant tot mai non-vestic, non-alb \u015fi non-prosper\u201d (432), atunci timpul pentru un pap\u0103 sudic va fi sosit.<\/p>\n

    2. \u201eChestiunea identitar\u0103\u201d este \u00een joc \u00een catolicismul evanghelic. Pentru Allen, sensul cuv\u00eentului \u201eevanghelic\u201d aici are pu\u0163in de-a face cu \u00een\u0163elegerea protestant-biblic\u0103 a aceluia\u015fi cuv\u00eent. Este mai degrab\u0103 \u201eo psihologie religioas\u0103 de baz\u0103\u201d (57) care \u00eentruchipeaz\u0103 o \u201efoame pentru identitate\u201d \u00eentr-o cultur\u0103 secular\u0103 dezr\u0103d\u0103cinat\u0103. Catolicismul se lupt\u0103 pentru conservatorism liturgic, educa\u0163ia catolic\u0103, distinc\u0163ia ierarhic\u0103 preo\u0163ie-laicitate \u015fi claritate teologic\u0103 at\u00eet \u00een cristologie, c\u00eet \u015fi \u00een eclesiologie. Ap\u0103r\u0103torul acestui tip de catolicism evanghelic este documentul din anul 2000, Dominus Iesus<\/i>, care a subliniat \u00een\u0163elegerea tradi\u0163ional\u0103 a Bisericii Romano-Catolice drept singura institu\u0163ie corect organizat\u0103 care se bucur\u0103 de har divin \u00een m\u0103sur\u0103 deplin\u0103. \u00cen acela\u015fi ton, pentru Allen, Ioan Paul al II-lea \u015fi Benedict al XVI-lea s\u00eent catolici evanghelici, asemenea personalit\u0103\u0163ilor ecleziastice de genul Cardinalului Jean-Marie Lustiger al Parisului (57), scriitorilor ca George Weigel care \u00eendeamn\u0103 cre\u015ftinii s\u0103 aib\u0103 \u201ecurajul de a fi catolici\u201d (453), mi\u015fc\u0103rilor ecleziale de genul Communion and Liberation<\/i> (antreprenorial\u0103, dar puternic papist\u0103 \u015fi marian\u0103) \u015fi evenimentelor ca World Youth Day<\/i>. Allen interpreteaz\u0103 cuv\u00eentul \u201eevanghelic\u201d ca \u00eensemn\u00eend reafirmarea identit\u0103\u0163ii romano-catolice \u00een elementele sale fundamentale, ferme, nu ca implic\u00eend o deschidere spre re\u00eennoire conform Evangheliei. Pentru el, \u201eevanghelic\u201d este o categorie sociologic\u0103 exprim\u00eend o c\u0103utare a identit\u0103\u0163ii mai degrab\u0103 dec\u00eet una teologic\u0103, bazat\u0103 pe transformarea prin Evanghelie.<\/p>\n

    3. Islamul este un alt juc\u0103tor global al secolului 21, iar romano-catolicismul va c\u0103uta s\u0103 dezvolte rela\u0163ii cordiale, \u00eencerc\u00eend \u00een acela\u015fi timp s\u0103 evite mentalitatea ciocnirii civiliza\u0163iilor, st\u0103p\u00eenindu-se de la eforturile misionare \u015fi construind o alian\u0163\u0103 moral\u0103 bazat\u0103 pe legea natural\u0103 \u015fi sentimentul religios fundamental.<\/p>\n

    4. Tendin\u0163ele demografiei globale \u00eencurajeaz\u0103 Biserica Romano-Catolic\u0103 s\u0103 sus\u0163in\u0103 politicile pro-life<\/i> \u015fi de fertilitate \u015fi, de asemenea, mi\u015fc\u0103rile globale de migrare. Din punctul ecumenic de vedere, bisericile ortodoxe r\u0103s\u0103ritene vor fi mai pu\u0163in atr\u0103g\u0103toare dec\u00eet penticostalii, datorit\u0103 demografiei \u00een sc\u0103dere a celor mai multe \u0163\u0103ri majoritar ortodoxe.<\/p>\n

    5. Ultimul secol a fost martorul apari\u0163iei a mai mult de 120 de mi\u015fc\u0103ri laice (ex. L\u2019Arche, Focolare, etc.). Acestea reprezint\u0103 o mare for\u0163\u0103 care a impulsionat o \u201edemocratizare a dialogului catolic\u201d (209). At\u00eet ministeriatul laic, c\u00eet \u015fi cel feminin \u00ee\u015fi vor extinde grani\u0163ele, totu\u015fi nu cu pre\u0163ul dep\u0103\u015firii \u00een\u0163elegerii \u015fi practicii tradi\u0163ionale ale ministeriatului preo\u0163esc (masculin).<\/p>\n

    6. Revolu\u0163ia bio-tehnologic\u0103 a prins Biserica Romano-Catolic\u0103 \u00een partea defensiv\u0103. Confruntat\u0103 cu noile provoc\u0103ri, a existat o revigorare a legii naturale care va permite Bisericii Romano-Catolice s\u0103 construiasc\u0103 leg\u0103turi cu religiile lumii care o vor considera purt\u0103torul global de cuv\u00eent al bio-eticii conservatoare bazate pe legea natural\u0103. Aici Allen pare s\u0103 subestimeze poten\u0163ialul acestei tendin\u0163e pentru dezvolt\u0103rile inter-religioase viitoare \u015fi pentru preten\u0163iile viitoare romano-catolice \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Biserica Romano-Catolic\u0103 drept reprezentant\u0103 a \u00eentregii umanit\u0103\u0163i.<\/p>\n

    7. Globalizarea a \u00eempins Biserica Romano-Catolic\u0103 s\u0103-\u015fi extind\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile sociale \u00een leg\u0103tur\u0103 cu solidaritatea, binele comun, ajutorarea \u015fi umanismul integral. Ea va deveni singurul juc\u0103tor diplomatic global care poate \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa at\u00eet boga\u0163ii, c\u00eet \u015fi s\u0103racii, nordul \u015fi sudul, suportul pentru capital \u015fi munc\u0103 \u015fi preocup\u0103rile pentru justi\u0163ia social\u0103 \u015fi dezvoltarea economic\u0103.<\/p>\n

    8. \u00cenc\u0103lzirea global\u0103 \u015fi schimb\u0103rile climatice, \u00eempreun\u0103 cu deficitul de ap\u0103 \u015fi desp\u0103durirea vor \u00eencuraja tendin\u0163a spre o teologie natural\u0103, oferind Bisericii Romano-Catolice oportunitatea de a contura eco-teologia sa distinct\u0103 de tip \u201eat\u00eet-c\u00eet \u015fi\u201d.<\/p>\n

    9. Secolul dou\u0103zeci \u015fi unu va fi martorul \u201eintereca\u0163iunii dintre puncte multiple de influen\u0163\u0103\u201d (340), \u00een care na\u0163iunile BRIC (Brazilia, Rusia, India \u015fi China) \u00ee\u015fi vor cre\u015fte puterea. \u00cen acest nou context global, Biserica Romano-Catolic\u0103, este singura institu\u0163ie religioas\u0103 care e deja multipolar\u0103 \u015fi are structura diplomatic\u0103 \u015fi cultura pentru a \u00eenfrunta aceast\u0103 situa\u0163ie.<\/p>\n

    10. Harvie Cox a botezat penticostalismul drept \u201ecatolicism f\u0103r\u0103 preo\u0163i\u201d, \u00eensemn\u00eend o expresie de spiritualitate popular\u0103 f\u0103r\u0103 sistemul juridic roman sau complicata teologie scolastic\u0103 (382). Dup\u0103 Vatican II, Biserica Romano-Catolic\u0103 a g\u0103sit loc pentru spiritualitatea penticostal\u0103 \u00een interiorul grani\u0163elor structurii sale teologice. \u00cen unele regiuni (ex. America Latin\u0103), explozia penticostal\u0103 a dat na\u015ftere unei atitudini anti-penticostale din partea unor oficiali romano-catolici. Totu\u015fi penticostalismul iese victorios, at\u00eet \u00een interiorul, c\u00eet \u015fi \u00een afara Bisericii Romano-Catolice. \u201ePenticostalismul, nu ortodoxia, va fi principalul \u201ecel\u0103lalt\u201d cre\u015ftin pentru o mare parte din Biserica Catolic\u0103 a secolului dou\u0103zeci \u015fi unu\u201d (361). Noi forme de \u201eecumenism orizontal\u201d \u015fi ini\u0163iative de jos \u00een sus se vor dezvolta (401). Ele vor fi mai pu\u0163in preocupate de precizia teologic\u0103 \u015fi mai mult interesate de schimbarea experien\u0163elor spirituale. Allen merge p\u00een\u0103 acolo \u00eenc\u00eet afirm\u0103 c\u0103 linia intern\u0103 de fractur\u0103 a secolului dou\u0103zeci \u015fi unu va fi \u00eentre catolicismul penticostal \u015fi cel non-penticostal.<\/p>\n

    Imaginea general\u0103 care reiese din cartea lui Allen este complex\u0103 \u015fi multiform\u0103. Semnele eclesiologice ale Bisericii (\u201euna, sf\u00eent\u0103, catolic\u0103 \u015fi apostolic\u0103\u201d) se vor traduce \u00een patru semne sociologice: \u201eglobal\u0103, ferm\u0103, penticostal\u0103 \u015fi extrovertit\u0103\u201d (432).<\/p>\n

    Multe tendin\u0163e sociologice pe care le subliniaz\u0103 ar putea fi u\u015for aplicate la evanghelicalismul global \u015fi s-ar potrivi foarte natural. Totu\u015fi, exist\u0103 o diferen\u0163\u0103 catolic\u0103, ce ofer\u0103 romano-catolicismului un impuls extra<\/i> \u00een confruntarea cu noile etape \u015fi provoc\u0103ri: \u201espiritul istoric al catolicismului este pasiunea sa pentru sintez\u0103, pentru solu\u0163iile de tip \u2018at\u00eet\/c\u00eet \u015fi\u2019\u201d (429). Viitorul va aduce tensiune \u015fi conflict, \u00eens\u0103 institu\u0163ia cea mai calificat\u0103 pentru a echilibra \u015fi ajusta diferitele preten\u0163ii, interese \u015fi preocup\u0103ri este cea care a fost capabil\u0103 s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 proiectului modernit\u0103\u0163ii f\u0103r\u0103 a-\u015fi vinde sufletul \u015fi va fi capabil\u0103 s\u0103 navigheze prin apele unei globaliz\u0103ri consistente. Acesta este geniul teologic romano-catolic care a fost demonstrat timp de secole. Este o parte esen\u0163ial\u0103 a sistemului romano-catolic \u015fi va fi instrumentul primar pentru a face fa\u0163\u0103 viitorului. Biserica Romano-Catolic\u0103 va continua s\u0103 pretind\u0103 \u015fi s\u0103 ac\u0163ioneze ca \u015fi cum ea este sacramentul unit\u0103\u0163ii familiei umane. Aceasta este misiunea ei \u015fi va continua s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103.<\/p>\n

    Leonardo De Chirico<\/b><\/p>\n

    Leonardo De Chirico este unul dintre cei mai importan\u0163i \u015fi activi teologi evanghelici din Italia, director adjunct al Istituto di Formazione Evangelica e Documentazione din Padova \u015fi director al Centrului de studii de etic\u0103 \u015fi bioetic\u0103 al aceluia\u015fi institut. <\/i>Este doctor \u00een teologie al King\u2019s College din Londra, cu o tez\u0103 publicat\u0103 sub titlul \u201eEvangelical Theological Perspectives on post-Vatican II Roman Catholicism\u201d, Frankfurt-Oxford, Peter Lang 2003. <\/i>\u00cen acela\u015fi timp, este vice-pre\u015fedintele Alian\u0163ei Evanghelice Italiene \u015fi membru \u00een Comisia socio-politic\u0103 a Alian\u0163ei Evanghelice Europene.<\/i><\/p>\n

    Traducere: Otniel-Laurean Vere\u015f
    \nText tradus \u0219i publicat cu permisiunea autorului.<\/p>\n

    \n

    \"Share<\/a>