{"id":410,"date":"2013-03-18T14:37:52","date_gmt":"2013-03-18T13:37:52","guid":{"rendered":"http:\/\/vaticanfiles.org\/?p=410"},"modified":"2013-06-27T14:38:46","modified_gmt":"2013-06-27T12:38:46","slug":"54-cele-trei-sarcini-ale-papei-francisc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/vaticanfiles.org\/en\/2013\/03\/54-cele-trei-sarcini-ale-papei-francisc\/","title":{"rendered":"54. Cele trei sarcini ale Papei Francisc"},"content":{"rendered":"

Dosarele Vatican nr. 54\u00a0 \u2013 Leonardo De Chirico<\/em><\/p>\n

Alegerea cardinalului Bergoglio ca pap\u0103 r\u0103spunde la trei preocup\u0103ri pe care conclavul le-a sim\u0163it necesare. Aceste preocup\u0103ri au ajutat la schi\u0163area profilului noului Pap\u0103, \u00een care cardinalul Bergoglio s-a \u00eencadrat.<\/p>\n

Sarcina tranzi\u0163ional\u0103<\/i><\/p>\n

Nimeni din curia catolic\u0103 nu va spune c\u0103 papatul lui Benedict al XVI-lea a fost un e\u015fec. Cu toate acestea, impresia este c\u0103 alegerea Papei Bergoglio e o acceptare implicit\u0103 a faptului c\u0103 papatul anterior a reu\u015fit mai pu\u0163in dec\u00eet se a\u015ftepta, \u00een special \u00een ce prive\u015fte punctul principal al agendei sale, i.e. rela\u0163ia cu occidentul secular. Dup\u0103 opt ani de papat al lui Benedict, occidentul secular a devenit mai distant fa\u0163\u0103 de Biseric\u0103 \u015fi critic fa\u0163\u0103 de aceasta. Mai mult, Biserica a oferit cea mai slab\u0103 performan\u0163\u0103 \u00een termenii lipsei standardelor cre\u015ftine. Biserica avea nevoie, prin urmare, de un Pap\u0103 diferit<\/i>.<\/p>\n

\u00centre tradi\u0163ionalul, dar secularizatul occident \u015fi vibrantul, dar \u00eenc\u0103 \u201et\u00een\u0103rul\u201d sud global, conclavul a ales clasica \u201evia media\u201d sau \u201ecalea de mijloc\u201d. Papa Bergoglio este un argentinian n\u0103scut \u00eentr-o familie italian\u0103. Este un latino-american, \u00eens\u0103 cu un fundal european. \u00centruchipeaz\u0103 tranzi\u0163ia \u00eentre stabilimentul occidental \u015fi fervoarea sudic\u0103. Probabil conclavul s-a g\u00eendit c\u0103 alegerea unui Pap\u0103 african sau asiatic ar fi fost o manevr\u0103 prea mare sau lipsit\u0103 de garan\u0163ii. Pe de alt\u0103 parte, a\u015fezarea unui alt Pap\u0103 european ar fi fost o mi\u015fcare prea conservatoare geo-politic, pe care Biserica nu ar putea-o purta. Papa Bergoglio este o figur\u0103 de mijloc. Diferit, dar nu at\u00eet de str\u0103in. Similar, dar nu o copie.<\/p>\n

El este, de asemenea, o figur\u0103 tranzi\u0163ional\u0103 \u00een termenii v\u00eerstei sale (76). Nu este un Pap\u0103 \u201et\u00een\u0103r\u201d de la care se a\u015fteapt\u0103 un papat \u00eendelungat. Nici nu este un Pap\u0103 \u201eb\u0103tr\u00een\u201d care nu mai are mult timp \u00een fa\u0163\u0103. Papatul s\u0103u va testa disponibilitatea Bisericii Romei de a trece dincolo de pozi\u0163ia pasiv\u0103 a anilor recen\u0163i, \u00eens\u0103 probabil nu va avea suficient timp pentru a vedea schimb\u0103rile implementate. Conclavul nu a \u00eencredin\u0163at Biserica Catolic\u0103 unui papat \u00eendelungat (asemenea celui al lui Ioan Paul al II-lea), ci a optat \u00een schimb s\u0103 men\u0163in\u0103 viitorul \u00een vizor, a\u015ftept\u00eend s\u0103 vad\u0103 desf\u0103\u015furarea acestui papat. \u00centre timp, ierarhia \u00ee\u015fi va men\u0163ine dreptul de a face schimb\u0103ri dac\u0103 le va considera necesare.<\/p>\n

Papa Bergoglio este prezentat ca un venit din afar\u0103, dar nu este. Sus\u0163inut de cardinalul Martini, Bergoglio a fost finalistul conclavului din 2005 \u00een care Ratzinger a devenit Benedict al XVI-lea. Este bine cunoscut cardinalilor \u015fi a fost, din c\u00eete se pare, considerat \u201edemn de \u00eencredere\u201d de c\u0103tre conclav. \u00cen lista de frunte a candida\u0163ilor, dinaintea conclavului, se afla brazilianul Scherer, o alt\u0103 figur\u0103 tranzi\u0163ional\u0103. Cu toate acestea, Scherer era perceput, din c\u00eete se pare, ca fiind mult prea implicat \u00een politica curiei romane pentru a fi capabil de a se elibera de manevrele acesteia. Bergoglio este integrat, dar nu organic \u00een lumea curiei.<\/p>\n

Sarcina apologetic\u0103<\/i><\/p>\n

Numele ales de Papa iezuit este Francisc. El a men\u0163ionat c\u0103 Francisc este o referin\u0163\u0103 la Francisc de Assisi (1181-1226). Presa interna\u0163ional\u0103 a pus un mare accent pe acest simbolism franciscan \u015fi, din c\u00eete se pare, l-a agreat. Dup\u0103 cum se pare, el va combina inteligen\u0163a iezuit\u0103 cu accentul pus pe s\u0103r\u0103cie \u015fi cump\u0103tare. Alegerea are de-a face cu disponibilitatea de a marca o tranzi\u0163ie apologetic\u0103 \u00een contactul cu lumea modern\u0103. Ratzinger a abordat aceast\u0103 problem\u0103 \u00eentr-o modalitate profesoral\u0103, dar occidentului nu-i plac \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii deta\u015fa\u0163i, la \u00een\u0103l\u0163ime. Ratzinger \u015fi-a argumentat atitudinea \u00eentr-un mod foarte \u00een\u0163elept \u015fi intelectual, dar occidentul caut\u0103 mai mult celebrit\u0103\u0163i care pot aprinde imagina\u0163ia. Ratzinger a denun\u0163at relativismul moral al zilelor noastre, dar occidentului nu-i plac oamenii care nu practic\u0103 \u201ecorectitudinea politic\u0103\u201d de a accepta totul. Strategia lui Ratzinger a sf\u00eer\u015fit \u00eentr-o pozi\u0163ie pasiv\u0103.<\/p>\n

Papa Francisc \u015fi-a \u00eenceput papatul cu un stil apologetic foarte diferit. Abordabil, normal, obi\u015fnuit, \u00eei place s\u0103 fie al\u0103turi de oameni, s\u0103 vorbeasc\u0103 limba lor \u015fi s\u0103 ofere un mesaj simplu. Ratzinger a subliniat \u201ecredin\u0163a \u015fi ra\u0163iunea\u201d, din c\u00eete se pare Francis subliniaz\u0103 \u201emila \u015fi simplitatea\u201d. Ratzinger s-a adresat occidentului ca teolog, Francis se pare c\u0103 subliniaz\u0103 umanitatea comun\u0103 tuturor. Diferen\u0163a este semnificativ\u0103.<\/p>\n

Va deveni Biserica s\u0103rac\u0103 \u015fi umil\u0103? Va da prioritate unui mod de via\u0163\u0103 mai simplu? Va pune un accent mai puternic asupra sarcinilor sale spirituale dec\u00eet asupra intereselor sale seculare? Un lucru este de re\u0163inut, Francisc de Assisi nu a dorit s\u0103 reformeze \u00eentreaga Biseric\u0103, dar a c\u0103utat s\u0103 primeasc\u0103 de la biserica oficial\u0103 dreptul pentru cercul s\u0103u de prieteni de a tr\u0103i \u00een s\u0103r\u0103cie. A dorit o ni\u015f\u0103 pentru a-\u015fi urm\u0103ri idealurile evanghelice, l\u0103s\u00eend neatins aparatul bisericii imperiale. Biserica timpului s\u0103u i-a oferit bucuros ceea ce dorea, deoarece nu s-a sim\u0163it amenin\u0163at\u0103 de acesta. Vom vedea dac\u0103 Papa Francisc va schimba starea s\u0103r\u0103ciei evanghelice de la o ni\u015f\u0103 a c\u00eetorva ideali\u015fti la standardul Bisericii globale. Dac\u0103 va fi a\u015fa, va trebui s\u0103 ne uit\u0103m la Petru Valdo (1140-1218) care, asemenea lui Francisc, a practicat s\u0103r\u0103cia evanghelic\u0103, dar a provocat biserica oficial\u0103 s\u0103 fac\u0103 la fel. Francisc a fost integrat, Valdo a fost persecutat.<\/p>\n

Sarcina geo-politic\u0103<\/i><\/p>\n

Un g\u00eend final asupra semnifica\u0163iei geo-politice a alegerii. Papa Bergoglio vine dintr-o \u0163ar\u0103 unde, \u00een decadele recente, status quo-<\/i>ul secular care a considerat romano-catolicismul ca fiind religia dominant\u0103 a fost zguduit de cre\u015fterea bisericilor evanghelice \u015fi de noile mi\u015fc\u0103ri religioase de diferite tipuri. Acest fenomen a trasat o nou\u0103 geografie spiritual\u0103 a \u0163\u0103rii. Acela\u015fi lucru poate fi spus de alte \u0163\u0103ri latino-americane. Este interesant c\u0103 Biserica catolic\u0103 a ales un Pap\u0103 din America latin\u0103, d\u00eendu-i sarcina de a monitoriza \u015fi prezida peste aceast\u0103 grani\u0163\u0103 religioas\u0103 continental\u0103 care a devenit fluid\u0103, dac\u0103 nu slab\u0103. R\u0103spunsul tradi\u0163ional la cre\u015fterea numeric\u0103 a evanghelicilor a fost etichetarea acestora ca \u201esecte\u201d \u015fi \u201eculte\u201d, \u00eens\u0103 aceast\u0103 abordare derogatorie nu a oprit milioane de oameni s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Biserica catolic\u0103. Acum, Papa \u00eensu\u015fi va fi direct implicat \u00een rec\u00ee\u015ftigarea continentului. Se petrece ceva important \u00een America latin\u0103, iar riscul de a pierde continentul a fost considerat necesar de luat \u00een discu\u0163ie la cel mai \u00eenalt nivel.<\/p>\n

Papa Francisc este o figur\u0103 tranzi\u0163ional\u0103. Timpul va ar\u0103ta c\u00eet de latino-american, c\u00eet de curiat, c\u00eet de iezuit \u015fi c\u00eet de franciscan va fi. \u00cen prima sa scurt\u0103 cuv\u00eentare \u00een fa\u0163a mul\u0163imii care-l aclama \u00een pia\u0163a Sf. Petru, cea mai amintit\u0103 figur\u0103 a fost cea a Fecioarei Maria, c\u0103reia i s-a \u00eencredin\u0163at pe sine \u015fi pe predecesorul s\u0103u. Primul lucru \u00een prima zi a papatului s\u0103u a fost vizitarea bazilicii mariane Sf. Maria cea Mare din Roma pentru a se ruga Mariei dup\u0103 c\u0103l\u0103uzire \u015fi ajutor. Un \u00eenceput de papat mai degrab\u0103 iezuit dec\u00eet franciscan.<\/p>\n

Leonardo De Chirico<\/b>
\nRoma, 18 martie 2013<\/b><\/p>\n

\n

\"Share<\/a>