{"id":406,"date":"2011-01-10T14:34:29","date_gmt":"2011-01-10T13:34:29","guid":{"rendered":"http:\/\/vaticanfiles.org\/?p=406"},"modified":"2013-06-27T14:35:33","modified_gmt":"2013-06-27T12:35:33","slug":"4-cuvintul-domnului-sisau-cuvintul-bisericii-biblia-intr-un-recent-document-papal","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/vaticanfiles.org\/fr\/2011\/01\/4-cuvintul-domnului-sisau-cuvintul-bisericii-biblia-intr-un-recent-document-papal\/","title":{"rendered":"4. Cuv\u00eentul Domnului \u015fi\/sau Cuv\u00eentul Bisericii? Biblia \u00eentr-un recent document papal"},"content":{"rendered":"

Dosarele Vatican Nr. 4 \u2013 Leonardo De Chirico<\/em><\/p>\n

Biblia este central\u0103 \u00een \u00eendelungata controvers\u0103 dintre Reforma protestant\u0103 \u015fi romano-catolicism. Prin urmare, orice declara\u0163ie venit\u0103 din partea Papei asupra acestui subiect trebuie citit\u0103 cu aten\u0163ie de c\u0103tre to\u0163i cei care tr\u0103iesc o credin\u0163\u0103 centrat\u0103 \u00een Scriptur\u0103. Documentul despre care vorbim a ap\u0103rut dup\u0103 un sinod specific care a avut loc \u00een 2008, c\u00eend episcopii romano-catolici au discutat urm\u0103toarea chestiune: \u201eCuv\u00eentul lui Dumnezeu \u00een via\u0163a \u015fi misiunea Bisericii\u201d. Dup\u0103 discu\u0163ia sinodal\u0103, se obi\u015fnuie\u015fte ca Papa s\u0103 emit\u0103 un document scris care rezum\u0103 esen\u0163a dezbaterilor \u015fi le enun\u0163\u0103 \u00een mod autoritativ. Acesta este cazul \u00eendemnului apostolic post-sinodal din 2010, Verbum Domini <\/i>(VD, Cuv\u00e2ntul Domnului), emis de Benedict al XVI-lea.<\/p>\n

Documentul reaminte\u015fte \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura romano-catolic\u0103 despre Biblie, a\u015fa cum a fost articulat\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103\u0163at\u0103 \u00een secolul dou\u0103zeci. \u00cen particular, VD recunoa\u015fte constitu\u0163ia dogmatic\u0103 Dei Verbum <\/i>(Cuv\u00eentul lui Dumnezeu) de la Vatican II ca referin\u0163\u0103 doctrinar\u0103 suprem\u0103 pentru teologia catolic\u0103 a Cuv\u00eentului lui Dumnezeu \u015fi se vede \u00een continuitate total\u0103 cu Conciliul Vatican II. Cel mai interesant aspect este rela\u0163ia dintre Cuv\u00eent \u015fi Biblie, discutat\u0103 de VD.<\/p>\n

Pentru \u00eenceput, VD pretinde c\u0103 acest Cuv\u00eent al lui Dumnezeu \u201epreced\u0103 \u015fi dep\u0103\u015fe\u015fte Sf\u00eenta Scriptur\u0103, cu toate acestea Scriptura, inspirat\u0103 de Dumnezeu, con\u0163ine cuv\u00eentul divin\u201d (17). VD afirm\u0103 c\u0103 Biblia este Cuv\u00eentul lui Dumnezeu \u00een sensul c\u0103 ea con\u0163ine Cuv\u00eentul. Avem la dispozi\u0163ie Biblia, dar exist\u0103, de asemenea, un cuv\u00eent suplimentar mai presus de Biblie care face Biblia insuficient\u0103 \u00een sine \u00eens\u0103\u015fi. Miza aici nu este inspira\u0163ia divin\u0103 a Bibliei (pe care VD o sus\u0163ine ferm), ci suficien\u0163a<\/i> Bibliei \u015fi finalitatea<\/i> ei. Pentru papa Ratzinger, Biblia este Cuv\u00eentul lui Dumnezeu \u00eentr-un anumit sens, dar Cuv\u00eentul lui Dumnezeu este mai mare dec\u00eet Biblia. Aceasta din urm\u0103 con\u0163ine Cuv\u00eentul.<\/p>\n

Pentru cititorii protestan\u0163i \u00een special, este potrivit aici un comentariu. Teologia liberal\u0103 \u015fi-a dezvoltat propria teologie a Cuv\u00eentului prin care rela\u0163ia \u00eentre Cuv\u00eent \u015fi Biblie este g\u00eendit\u0103 \u00een moduri dialectale \u015fi existen\u0163iale. Cu alte cuvinte, pentru unele versiuni ale teologiei liberale, Biblia este o m\u0103rturie (failibil\u0103) a Cuv\u00eentului \u015fi devine Cuv\u00eentul lui Dumnezeu, dac\u0103 se \u00eent\u00eempl\u0103 vreodat\u0103, c\u00eend Duhul vorbe\u015fte prin ea. Versiunea romano-catolic\u0103 a rela\u0163iei Cuv\u00eent-Biblie este articulat\u0103 \u00eentr-un mod diferit. Premisa este aceea\u015fi (i.e. Biblia con\u0163ine<\/i> Cuv\u00eentul), dar desf\u0103\u015furarea Cuv\u00eentului vine prin tradi\u0163ia Bisericii romano-catolice. Separa\u0163ia \u00eentre Cuv\u00eent \u015fi Biblie nu este existen\u0163ial\u0103, ci eclesial\u0103. Biserica este leag\u0103nul Cuv\u00eentului, at\u00eet \u00een forma sa trecut\u0103 \u015fi scris\u0103 (Biblia), c\u00eet \u015fi \u00een rostirile ei continue (Tradi\u0163ia). \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, Benedict al XVI-lea scrie: \u201eBiserica tr\u0103ie\u015fte cu certitudinea c\u0103 Domnul ei, care a vorbit \u00een trecut, continu\u0103 s\u0103 comunice ast\u0103zi cuv\u00eentul S\u0103u \u00een Tradi\u0163ia sa vie \u015fi \u00een Sf\u00eenta Scriptur\u0103. \u00centr-adev\u0103r, cuv\u00eentul lui Dumnezeu oferit nou\u0103 \u00een Sf\u00eenta Scriptur\u0103 ca m\u0103rturie inspirat\u0103 a revela\u0163iei, \u00eempreun\u0103 cu Tradi\u0163ia vie a Bisericii constituie regula suprem\u0103 a credin\u0163ei\u201d (18). Biblia este afirmat\u0103 cu t\u0103rie, dar Biblia este \u00eentotdeauna \u00eenso\u0163it\u0103 \u015fi dep\u0103\u015fit\u0103 de tradi\u0163ia mai larg\u0103, mai ad\u00eenc\u0103, vie a Bisericii, care este forma din prezent a Cuv\u00eentului. Printre alte lucruri, aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Biblia nu este suficient\u0103 \u00een sine pentru a ne oferi acces la Cuv\u00eent \u015fi nu este norma final\u0103 de credin\u0163\u0103 \u015fi practic\u0103. Biblia are nevoie s\u0103 fie suplimentat\u0103 de Catehismul Bisericii Catolice, care este \u201eo expresie semnificativ\u0103 a Tradi\u0163iei vii a Bisericii \u015fi o norm\u0103 sigur\u0103 pentru \u00eenv\u0103\u0163area credin\u0163ei\u201d (74).<\/p>\n

Astfel, VD men\u0163ine o viziune dinamic\u0103 a Cuv\u00eentului, prin care Biblia este un recipient divin stabilit al Cuv\u00eentului. Totu\u015fi, punctul final de referin\u0163\u0103 al Cuv\u00eentului este Biserica, din care vine Biblia \u015fi prin care Cuv\u00eentul prezent al lui Dumnezeu r\u0103sun\u0103.<\/p>\n

Multe \u00eentreb\u0103ri se ridic\u0103 din imaginea zugr\u0103vit\u0103 de VD, care este total coerent\u0103 cu Vatican II \u015fi Conciliul din Trento. Din moment ce VD nu este un tratat sistematic, ci mai degrab\u0103 un \u00eendemn scris, numai c\u00eeteva puncte s\u00eent men\u0163ionate \u00een ceea ce prive\u015fte explicarea modului \u00een care Biblia se rela\u0163ioneaz\u0103 la Cuv\u00eent.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00eend, rolul \u201erevela\u0163iilor personale\u201d (ex. viziuni marianice \u015fi revela\u0163ii continue confirmate de Biserica Catolic\u0103). Pe l\u00eeng\u0103 Biblie, ele \u201eintroduc noi accente, dau na\u015ftere la noi forme de pietate sau le aprofundeaz\u0103 pe cele mai vechi\u201d (14). Revela\u0163iile personale sunt baza cultelor marianice de la Lourdes, Fatima \u015fi Medjugorie, de exemplu. Pentru evanghelici, acestea nu pot fi puse \u00een acord cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura biblic\u0103 fundamental\u0103, totu\u015fi punctul normativ pentru \u201erevela\u0163iile personale\u201d este tradi\u0163ia Bisericii, nu Scriptura singur\u0103. Pentru Biserica Catolic\u0103, fundamentarea credin\u0163ei pe Biblie este important\u0103, dar neconcludent\u0103. Exist\u0103 standarde suplimentare pentru discern\u0103m\u00eentul spiritual, care merg dincolo de Scriptur\u0103.<\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00eend, citirea \u201eeclesial\u0103\u201d a Bisericii. Conform VD, Scriptura nu trebuie citit\u0103 niciodat\u0103 independent. Citirea trebuie s\u0103 fie \u00eentotdeauna o \u201eexperien\u0163\u0103 eclesial\u0103\u201d, i.e. ceva f\u0103cut \u00een comuniune cu Biserica. Miza nu este doar metodologic\u0103, ca \u015fi cum citirea personal\u0103 trebuie \u00eenlocuit\u0103 de grupuri de studiu la nivel parohial conduse de preo\u0163i, ci de asemenea hermeneutic\u0103. \u201eO interpretare autentic\u0103 a Bibliei trebuie s\u0103 fie \u00eentotdeauna \u00een armonie cu credin\u0163a Bisericii Catolice\u201d (30). Citirea Bibliei trebuie s\u0103 fie un exerci\u0163iu f\u0103cut \u00een armonie cu biserica institu\u0163ional\u0103, at\u00eet \u00een formele ei, c\u00eet \u015fi \u00een rezultate. Dup\u0103 c\u00eet se pare, exist\u0103 mult\u0103 \u00een\u0163elepciune \u00een aceste afirma\u0163ii, \u00een special av\u00eend \u00een vedere riscurile reale de interpret\u0103ri fanteziste, individualiste \u015fi stranii din partea cititorilor izola\u0163i ai Bibliei. Cu toate acestea, ceva lipse\u015fte aici. Pentru o Biseric\u0103 ce a interzis timp de secole citirea Bibliei \u00een limbile vernaculare este cel pu\u0163in nefericit c\u0103 nu este spus nici m\u0103car un singur cuv\u00eent de poc\u0103in\u0163\u0103. Pentru o Bieric\u0103 ce i-a \u00eempiedicat pe oameni s\u0103 aib\u0103 acces la Biblie p\u00een\u0103 \u00een urm\u0103 cu cincizeci de ani, este cel pu\u0163in enigmatic c\u0103 nu este folosit nici un singur cuv\u00eent pentru a sublinia nevoia Bisericii pentru auto-corectare \u015fi vigilen\u0163\u0103. Mai mult, dac\u0103 citirea Bibliei trebuie f\u0103cut\u0103 \u00eentotdeauna sub \u00eendrumarea institu\u0163iei, ce se \u00eent\u00eempl\u0103 dac\u0103 institu\u0163ia \u00eens\u0103\u015fi cade \u00een gre\u015feal\u0103, erezie sau apostazie? Cum corecteaz\u0103 Duhul o biseric\u0103 p\u0103c\u0103toas\u0103 dac\u0103 nu prin Cuv\u00eent biblic? \u00cen istoria Bisericii, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Bibliei a trebuit s\u0103 fie uneori pus\u0103 \u00eempotriva bisericii institu\u0163ionale \u015fi a acordului ei. Numai o auto-proclamat\u0103 Biseric\u0103 infailibil\u0103 poate cere supunere total\u0103 fa\u0163\u0103 de \u201eochiul veghetor al sf\u00eentului magisteriu\u201d (45) f\u0103r\u0103 a avea un tribunal final. Chestiunea \u00een joc este: cine are cuv\u00eentul final? Biblia sau Biserica Catolic\u0103? Din moment ce Biserica este \u201ecasa cuv\u00eentului\u201d (52), VD r\u0103spunde: ultima!<\/p>\n

\u00cen al treilea r\u00eend, practica interpret\u0103rii biblice. O citire romano-catolic\u0103 a Bibliei corect definit\u0103 necesit\u0103 acceptarea unit\u0103\u0163ii \u00eentregii Scripturi (\u201eexegez\u0103 canonic\u0103\u201d), precum \u015fi ascultare fa\u0163\u0103 de Tradi\u0163ia vie a \u00eentregii Biserici \u015fi combina\u0163ia \u00eentre nivelul istorico-critic \u015fi cel teologic de interpretare (34). Biserica Catolic\u0103 se teme de dou\u0103 extreme: pe de o parte de arogan\u0163a critic\u0103 ce distruge unitatea Bibliei \u015fi respinge originile ei divine; pe de alt\u0103 parte, abordarea fundamentalist\u0103 care ofer\u0103 \u201einterpret\u0103ri subiective, arbitrare \u015fi anti-eclesiale\u201d (44). S\u00eent posibile dou\u0103 scurte comentarii. 1. \u00cen opinia public\u0103, Benedict al XVI-lea este adesea descris ca un campion al citirii \u201espirituale\u201d a Bibliei (de ex. aclamata sa carte Isus din Nazaret<\/i>, 2007). Totu\u015fi, VD recunoa\u015fte f\u0103r\u0103 probleme beneficiile metodelor istorico-critice (32), resping\u00eend preten\u0163iile lor extreme atunci c\u00eend s\u00eent opuse considera\u0163iilor teologice. De\u015fi nu este el \u00eensu\u015fi liberal, Ratzinger nu apar\u0163ine aceleia\u015fi tipologii de cercetare biblic\u0103 conservatoare, care poate fi g\u0103sit\u0103 \u00een cercurile evanghelice. Orice suprapunere simplistic\u0103 tulbur\u0103 apele. 2. Fundamentalismul nu este definit \u00een vreun fel, cu toate acestea este destinatarul unei puternice critici. Nu este oferit\u0103 nicio referin\u0163\u0103 la literatura fundamentalist\u0103, \u00een schimb s\u00eent f\u0103cute afirma\u0163ii negative \u00een ceea ce prive\u015fte teoria dict\u0103rii sau lipsa de recunoa\u015ftere a limbajului Bibliei ca fiind condi\u0163ionat de timpuri \u015fi cultur\u0103. Cine, oare, crede c\u0103 Biblia a fost mecanic dictat\u0103 sau c\u0103 limbajul ei este o realitate angelic\u0103? Impresia este c\u0103, aici, VD lupt\u0103 cu un du\u015fman de paie.<\/p>\n

\u00cen al patrulea \u015fi ultimul r\u00eend, contextul liturgic este o abordare potrivit\u0103 pentru Scriptur\u0103. Citirea Bibliei ca o experien\u0163\u0103 eclesial\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 loc \u00eentr-un context liturgic stabilit de Biserica Catolic\u0103. \u201eLocul privilegiat pentru citirea \u00een rug\u0103ciune a Sfintei Scripturi este liturghia \u015fi \u00een special Euharistia, \u00een care, celebr\u00eend trupul \u015fi s\u00eengele lui Cristos \u00een sacrament, cuv\u00eentul \u00eensu\u015fi este prezent \u015fi la lucru \u00een mijlocul nostru\u201d (86). Auzirea Cuv\u00eentului lui Dumnezeu este rodnic\u0103 atunci c\u00eend s\u00eent \u00eentrunite c\u00eeteva condi\u0163ii: administrarea Euharistiei (54) \u015fi alte sacramente (61), Liturghia orelor (62), practica dob\u00eendirii indulgen\u0163elor (61) \u015fi recitarea Sf\u00eentului Rozariu (88). Conform VD, Biblia nu poate fi niciodat\u0103 singur\u0103<\/i>, ci trebuie s\u0103 fie \u00eentotdeauna \u00eenconjurat\u0103 de accesoriile eclesiastice care alimenteaz\u0103, direc\u0163ioneaz\u0103 \u015fi guverneaz\u0103 citirea \u015fi interpretarea biblic\u0103. Astfel, Biblia nu este niciodat\u0103 liber\u0103<\/i> s\u0103 c\u0103l\u0103uzeasc\u0103 Biserica, ci \u00eentotdeauna condi\u0163ionat\u0103 de anumite practici extra-biblice ale Bisericii.<\/p>\n

Declara\u0163ia papal\u0103 \u00eencurajeaz\u0103 citirea Bibliei \u015fi aceasta este o veste bun\u0103. \u00centrebarea fundamental\u0103 r\u0103m\u00eene: al cui cuv\u00eent este Verbum Domini<\/i>? Al Bibliei \u015fi\/sau al Bisericii?<\/p>\n

Leonardo De Chirico<\/b><\/p>\n

Leonardo De Chirico este unul dintre cei mai importan\u0163i \u015fi activi teologi evanghelici din Italia, director adjunct al Istituto di Formazione Evangelica e Documentazione din Padova \u015fi director al Centrului de studii de etic\u0103 \u015fi bioetic\u0103 al aceluia\u015fi institut. <\/i>Este doctor \u00een teologie al King\u2019s College din Londra, cu o tez\u0103 publicat\u0103 sub titlul \u201eEvangelical Theological Perspectives on post-Vatican II Roman Catholicism\u201d, Frankfurt-Oxford, Peter Lang 2003. <\/i>\u00cen acela\u015fi timp, este vice-pre\u015fedintele Alian\u0163ei Evanghelice Italiene \u015fi membru \u00een Comisia socio-politic\u0103 a Alian\u0163ei Evanghelice Europene.<\/i><\/p>\n

Traducere: Otniel-Laurean Vere\u015f
\nText tradus \u0219i publicat cu permisiunea autorului.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"Share<\/a>