![\"Share](\"https:\/\/static.hupso.com\/share\/buttons\/dot.png\")
<\/a>Dosarele Vatican nr. 5 \u2013 Leonardo De Chirico<\/p>\n
Una dintre prerogativele oficiului doctrinar al Papei este s\u0103 ocupe cathedra Petri<\/i> (\u201escaunul lui Petru\u201d). Basilica Sf\u00eentului Petru ad\u0103poste\u015fte relicvele unui scaun pe care tradi\u0163ia \u00eel atribuie apostolului Petru (de\u015fi, la fel ca majoritatea relicvelor, a fost produs \u00een Evul Mediu). Cathedra Petri<\/i> face parte din altar, pentru a ar\u0103ta combina\u0163ia unic\u0103 dintre rolul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u015fi cel sacramental al Papei. Primul Conciliu de la Vatican (1870) a introdus dogma infailibilit\u0103\u0163ii Papei c\u00eend vorbe\u015fte ex cathedra<\/i> (\u201ede la scaun\u201d). Aceasta nu este o referin\u0163\u0103 fizic\u0103 la scaun, de\u015fi Papa vorbe\u015fte adesea \u00een mod literal de pe scaun atunci c\u00eend conduce slujbe \u00een catedrala Sf. Petru. Mai degrab\u0103, ex cathedra<\/i> se refer\u0103 la condi\u0163iile particulare care confer\u0103 marca infailibilit\u0103\u0163ii \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii date de Pap\u0103. Pe l\u00eeng\u0103 aceast\u0103 expresie unic\u0103 a autorit\u0103\u0163ii papale, scaunul se refer\u0103, de asemenea, la oficiul s\u0103u doctrinar obi\u015fnuit, care are loc \u00een diferite forme, cum ar fi enciclice, \u00eendemnuri, discursuri, c\u0103r\u0163i, media (at\u00eet scris\u0103, c\u00eet \u015fi audio) \u015fi ocazii ca vizitele papale \u015fi prezen\u0163a audien\u0163elor regulate.<\/p>\n
Ca parte din oficiul s\u0103u doctrinar obi\u015fnuit, s\u0103pt\u0103m\u00eenal, Papa roste\u015fte un discurs catehetic \u00een zilele de miercuri, \u00een contextul unei audien\u0163e generale la care particip\u0103 mii de pelerini, vizitatori, etc. Prezentarea are loc \u00een italian\u0103, de\u015fi rezumate scrise ale discursului \u00een alte limbi s\u00eent distribuite publicului. Toate textele s\u00eent rapid disponibile pe site-ul Vaticanului. \u00cen general, Papa urmeaz\u0103 serii dup\u0103 calendarul liturgic, subiecte doctrinare, vie\u0163ile sfin\u0163ilor, tradi\u0163iile Bisericii etc. \u00cen 12 ianuarie 2011, subiectul discursului a fost \u00een mod deosebit interesant, prin faptul c\u0103 a atins subiectul purgatoriului.<\/p>\n
Credin\u0163a \u00een purgatoriu face parte din doctrina catolic\u0103 despre via\u0163a de apoi. A fost elaborat\u0103 \u00een Evul Mediu \u015fi apoi enun\u0163at\u0103 doctrinar de Conciliul de la Floren\u0163a (1438) \u015fi Trento (1563). Se g\u0103se\u015fte de asemenea \u00een Catehismul din 1992 (nn.1030-1032). Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 doctrina este bine stabilit\u0103 \u00een tradi\u0163ia Bisericii catolice \u015fi \u00een orizontul ei doctrinar prezent. Purgatoriul se refer\u0103 \u00een esen\u0163\u0103 la \u201epurificarea final\u0103\u201d a celor m\u00eentui\u0163i cu scopul de a atinge sfin\u0163enia necesar\u0103 pentru a intra \u00een cer. Premisa purgatoriului este c\u0103 m\u00eentuirea nu este numai prin har \u015fi credin\u0163\u0103, ci prin har \u015fi prin ceea ce este dob\u00eendit cu ajutorul meritelor \u015fi al faptelor. Purgatoriul este ultima \u201efapt\u0103\u201d cerut\u0103 pentru a ajunge \u00een cer, i.e. un timp de purificare ce dureaz\u0103 propor\u0163ional cu ceea ce trebuie \u00eenc\u0103 s\u0103 fie purificat. De\u015fi con\u0163ine reminiscen\u0163e ale limbajului din 1 Corinteni 3:15 \u015fi 1 Petru 1:7, for\u0163a motrice a dezvolt\u0103rii sale a fost practica rug\u0103ciunii pentru mor\u0163i, dup\u0103 cum recunoa\u015fte onest Catehismul<\/i> catolic. De fapt, doctrina catolic\u0103 afirm\u0103 c\u0103 rug\u0103ciuni, indulgen\u0163e \u015fi lucr\u0103ri de peniten\u0163\u0103 pot fi oferite \u00een numele mor\u0163ilor, astfel \u00eenc\u00eet purificarea lor prin purgatoriu s\u0103 fie accelerat\u0103.<\/p>\n
\u00centr-una dintre primele cateheze de la \u00eenceputul anului 2011, Benedict al XVI-lea se re\u00eentoarce la doctrina purgatoriului \u00een contextul unei discu\u0163ii devo\u0163ionale asupra sfintei Catherina de Genoa. Aceasta a fost o mistic\u0103 din secolul al XV-lea, care este cel mai mult cunoscut\u0103 pentru vedenia purgatoriului. Conform Papei, Catherina nu adaug\u0103 noi revela\u0163ii la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura despre purgatoriu, \u00eens\u0103 vedeniile ei subliniaz\u0103 faptul c\u0103 este un \u201efoc interior\u201d care preg\u0103te\u015fte sufletul pentru comuniunea deplin\u0103 cu Dumnezeu. Mai degrab\u0103 dec\u00eet un loc fizic de foc, a\u015fa cum este portretizat de imagina\u0163ia lui Dante \u00een Divina comedie<\/i>, purgatoriul este descris de Catherina de Genoa ca un foc interior care \u00eenal\u0163\u0103 calea omului spre Dumnezeu.<\/p>\n
Papa subliniaz\u0103 clar c\u0103 aceast\u0103 inteligen\u0163\u0103 mistic\u0103 nu altereaz\u0103 doctrina tradi\u0163ional\u0103, ci o extinde spre grani\u0163ele sale misterioase. Dimensiunile fizice, spa\u0163iale ale purgatoriului s\u00eent \u00eembog\u0103\u0163ite de dezvoltarea mistic\u0103. Avem de-a face cu ad\u0103ugarea altor elemente la doctrina deja consolidat\u0103, nu cu punerea sub semnul \u00eentreb\u0103rii a profilului bine stabilit al acesteia.<\/p>\n
Purgatoriul a fost deja \u00een centrul magisterium-ului lui Benedict al XVI-lea \u00eentr-o tratare mult mai ampl\u0103. A doua sa enciclic\u0103, Spe Salvi<\/i> (2007), con\u0163ine comentarii elocvente asupra judec\u0103\u0163ii \u00een via\u0163a de apoi. \u00cen aceast\u0103 enciclic\u0103 papal\u0103, judecata lui Dumnezeu este o combina\u0163ie de dreptate \u015fi har. Pu\u0163ini oameni (dac\u0103 exist\u0103 vreunii) primesc doar dreptatea Sa (i.e. pedeapsa) \u015fi pu\u0163ini primesc harul S\u0103u deplin (i.e. m\u00eentuirea imediat\u0103). \u00cen loc de aceasta, majoritatea oamenilor primesc at\u00eet dreptate, c\u00eet \u015fi har, astfel c\u0103 purgatoriul este aceast\u0103 stare intermediar\u0103 a sufletului care le \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe ambele (nn. 45-48). \u00cen via\u0163a de apoi sufletul trece printr-un timp de purificare, f\u0103r\u0103 a merita nici dreptate, nici har. La fel, \u00een Spe Salvi<\/i>, Papa subliniaz\u0103 importan\u0163a rug\u0103ciunilor \u015fi a actelor de suferin\u0163\u0103 \u00een numele celor mor\u0163i, cu scopul de a gr\u0103bi timpul lor de purificare. Aceasta se bazeaz\u0103 pe credin\u0163a \u00eentr-o \u201ecomuniune\u201d \u00eentre cei vii \u015fi cei mor\u0163i, care permite suferin\u0163ele celor vii \u00een numele celor mor\u0163i.<\/p>\n
Doctrina purgatoriului face parte din sistemul doctrinar romano-catolic, influen\u0163\u00eend \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura despre har, p\u0103cat, m\u00eentuire \u015fi via\u0163a ve\u015fnic\u0103. Nu este un apendix secundar, dispensabil, ci o parte esen\u0163ial\u0103 a viziunii romano-catolice \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ordo saluti<\/i>. P\u00een\u0103 acum, Benedict al XVI-lea a reformulat \u015fi extins esen\u0163a sa doctrinar\u0103, ad\u0103ug\u00eend c\u00eeteva sugestii mistice mai degrab\u0103 dec\u00eet schimb\u00eend-o spre o imagine mai biblic\u0103 a vie\u0163ii de apoi.<\/p>\n
Leonardo De Chirico<\/b><\/p>\n
Leonardo De Chirico este unul dintre cei mai importan\u0163i \u015fi activi teologi evanghelici din Italia, director adjunct al Istituto di Formazione Evangelica e Documentazione din Padova \u015fi director al Centrului de studii de etic\u0103 \u015fi bioetic\u0103 al aceluia\u015fi institut. <\/i>Este doctor \u00een teologie al King\u2019s College din Londra, cu o tez\u0103 publicat\u0103 sub titlul \u201eEvangelical Theological Perspectives on post-Vatican II Roman Catholicism\u201d, Frankfurt-Oxford, Peter Lang 2003. <\/i>\u00cen acela\u015fi timp, este vice-pre\u015fedintele Alian\u0163ei Evanghelice Italiene \u015fi membru \u00een Comisia socio-politic\u0103 a Alian\u0163ei Evanghelice Europene.<\/i><\/p>\n
Traducere: Otniel-Laurean Vere\u015f
\nText tradus \u0219i publicat cu permisiunea autorului.<\/p>\n
\n