![\"Share](\"https:\/\/static.hupso.com\/share\/buttons\/dot.png\")
<\/a>Au trecut trei luni de la alegerea lui Jorge Mario Bergoglio ca Papa Francisc (12.03.2013). Dup\u0103 v\u00eelva creat\u0103 de demisia lui Benedict al XVI-lea \u0219i surpriza primului Pap\u0103 latino-american, a venit poate timpul primelor evalu\u0103ri. Am stat de vorb\u0103 cu Leonardo De Chirico, teolog evanghelic \u0219i participant la dialogul dintre Alian\u021ba Evanghelic\u0103 Mondial\u0103 \u0219i Consiliul pontifical pentru unitatea cre\u0219tinilor.<\/p>\n
Odat\u0103 cu alegerea Papei Francisc, s-a creat impresia c\u0103 avem de-a face cu o \u201enoutate\u201d. Este a\u0219a?<\/b><\/p>\n
Ca s\u0103 spunem adev\u0103rul, Bergoglio a fost candidatul care, la conclavul din 2005 ce l-a ales pe Ratzinger, a cules voturile grupului favorabil cardinalului Martini. Iezuit asemenea lui Martini, a fost perceput ca un candidat al \u201eprogresi\u0219tilor\u201d \u0219i, prin urmare, al celor care nu-l doreau pe Ratzinger. Faptul c\u0103 a avut \u00eentotdeauna un profil prea pu\u021bin b\u0103t\u0103tor la ochi cu siguran\u021b\u0103 nu \u00eel face un \u201eparvenit\u201d. Arhiepiscop de Buenos Aires din 1998, cardinal din 2001, Bergoglio este orice altceva, dar nu o noutate. Face parte din establishment<\/i>-ul catolic din vremea lui Ioan Paul al II-lea.<\/p>\n
\u0218i totu\u0219i a dat impresia imprim\u0103rii unei certe discontinuit\u0103\u021bi fa\u021b\u0103 de trecutul recent …<\/b><\/p>\n
Da, sigur, alegerea numelui (Francisc) vrea s\u0103 evoce o preferin\u021b\u0103 pentru s\u0103r\u0103cie, chiar dac\u0103 trebuie s\u0103 ne amintim c\u0103 Francisc d\u2019Assisi a dorit s\u0103r\u0103cia pentru sine, dar a legitimat opulen\u021ba bisericii lui Inocen\u021biu al III-lea. Cu alte cuvinte, s-a g\u00eendit la s\u0103r\u0103cie ca la o alegere pe care pu\u021bini ar face-o, nu ca practic\u0103 a bisericii institu\u021bionale. Papa Francisc a vorbit despre s\u0103r\u0103cie \u0219i a dat c\u00eeteva semnale cu privire la un stil de papat mai sobru \u0219i mai cump\u0103tat. \u0218i totu\u0219i, una este s\u0103-\u021bi atragi simpatia opiniei publice cu c\u00e2teva gesturi demonstrative ale s\u0103r\u0103ciei, <\/b>alta s\u0103 demontezi puterea patrimonial\u0103, economic\u0103 \u0219i financiar\u0103 a bisericii. P\u00een\u0103 acum, totul este ca mai \u00eenainte.<\/p>\n
De ce a fost ales Bergoglio?<\/b><\/p>\n
A\u0219 spune din dou\u0103 motive. \u00cen primul r\u00eend, pentru a marca o cezur\u0103 fa\u021b\u0103 de Benedict al XVI-lea. \u00cen anturajul oficial, nimeni nu va spune vreodat\u0103 c\u0103 papatul lui Ratzinger a fost un faliment, dar alegerea lui Bergoglio este o admitere evident\u0103 a acestui fapt. Ratzinger trebuia s\u0103 readuc\u0103 vechea lume \u00een ordine, dar a contribuit la \u00eendep\u0103rtarea sa de biseric\u0103. Trebuia s\u0103 \u00eenal\u021be ortodoxia doctrinar\u0103, dar motivele pentru care va r\u0103m\u00eene \u00een amintire vor fi scandalurile Vatileaks, abuzurile sexuale, conflictele \u00een interiorul curiei romane etc. Cu alegerea lui Bergoglio, accentul trece de la doctrin\u0103 la pastoral\u0103, de la papa-profesor la papa-comunicator, de la confruntarea cu post-iluminismul occidental la dialogul cu masele mai simple intelectual din sudul lumii. De la cuvintele ratzingeriene de ordine \u201ecredin\u021b\u0103 \u0219i ra\u021biune\u201d la cele bergogliene \u201emil\u0103 \u0219i simplitate\u201d. Catolicismul fluctueaz\u0103 constant \u00eentre aceste polarit\u0103\u021bi, iar alegerea lui Bergoglio este un indiciu clar al c\u0103ut\u0103rii unui nou echilibru intern.<\/p>\n
Al doilea motiv?<\/b><\/p>\n
E un considerent geo-politic. Axa cre\u0219tinismului s-a stabilit \u00een emisfera sudic\u0103. Speran\u021ba cu Ratzinger era de a recupera Occidentul, dar aceast\u0103 misiune a falimentat. \u00centre timp, Biserica catolic\u0103 risc\u0103 s\u0103 piard\u0103, dincolo de Europa secularizat\u0103, chiar America Latin\u0103, odat\u0103 cu avansul bisericilor evanghelice. P\u00een\u0103 acum, politica catolic\u0103 a fost aceea de a eticheta evanghelicii drept \u201esecte\u201d, dar aceasta nu a oprit eroziunea \u00een favoarea evanghelicilor. Acum, Biserica catolic\u0103 pune \u00een fruntea continentului pe nimeni altul dec\u00eet Papa. Evident, \u00een America Latin\u0103 se joac\u0103 o partid\u0103 important\u0103 pentru urm\u0103toarele decenii. Faptul c\u0103 Bergoglio este argentinian de origine italian\u0103 semnaleaz\u0103 dorin\u021ba bisericii de a se ocupa de acest continent, f\u0103r\u0103 a sc\u0103pa din vedere Europa.<\/p>\n
Evanghelicii din lume au salutat, \u00een general, cu c\u0103ldur\u0103 alegerea lui Francisc …<\/b><\/p>\n
\u00cen America Latin\u0103 am asistat la predominarea unui sentiment na\u021bional-sportiv, cu nuan\u021be de galerie de stadion. Reac\u021bia emotiv\u0103 a st\u00eernit o identificare ca \u0219i cum Bergoglio ar fi fost un \u201estar\u201d care interpreteaz\u0103 r\u0103scump\u0103rarea unui continent. Aceste reac\u021bii au ar\u0103tat un caracter evanghelic din anumite puncte de vedere superficial \u0219i naiv. A produs un anumit impact vederea unui Pap\u0103 ales mai ales pentru a-i combate, care s\u0103 fie salutat de evanghelici ca un \u201ecampion\u201d na\u021bional.<\/p>\n
\u00centre timp, ce semnale d\u0103 Papa referitor la temele dragi evanghelicilor?<\/b><\/p>\n
Primul discurs al Papei a fost plin de referin\u021be la Maria. Primul act al Papei a fost s\u0103 \u00eencredin\u021beze lumea \u00een m\u00eeinile Mariei. Asist\u0103m la un fel de re-marianizare a papatului. Alte indicii au marcat puternica tr\u0103s\u0103tur\u0103 universalist\u0103 a catolicismului, cum este recenta referire la salvarea tuturor, inclusiv a ateilor. \u00cen interven\u021biile sale, este constant\u0103 sublinierea punctelor cardinale ale doctrinei catolice. Totul este asezonat cu un limbaj care pare a fi vecin cu cel evanghelic. \u00cens\u0103 e nevoie s\u0103 \u0219tim s\u0103 trecem dincolo de fragmente \u0219i sugestii, pentru a vedea \u201ecatolicitatea\u201d foarte \u00eenv\u0103luitoare \u0219i foarte tradi\u021bional\u0103 a Papei Francisc.<\/p>\n
Leonardo De Chirico este unul dintre cei mai importan\u0163i \u015fi activi teologi evanghelici din Italia, director adjunct al Istituto di Formazione Evangelica e Documentazione din Padova \u015fi director al Centrului de studii de etic\u0103 \u015fi bioetic\u0103 al aceluia\u015fi institut. <\/i>Este doctor \u00een teologie al King\u2019s College din Londra, cu o tez\u0103 publicat\u0103 sub titlul \u201eEvangelical Theological Perspectives on post-Vatican II Roman Catholicism\u201d, Frankfurt-Oxford, Peter Lang 2003. <\/i>\u00cen acela\u015fi timp, este vice-pre\u015fedintele Alian\u0163ei Evanghelice Italiene \u015fi membru \u00een Comisia socio-politic\u0103 a Alian\u0163ei Evanghelice Europene.<\/i><\/p>\n
Traducere: Otniel-Laurean Vere\u015f
\nText tradus \u0219i publicat cu permisiunea autorului.<\/p>\n
<\/p>\n