{"id":513,"date":"2013-04-01T09:56:38","date_gmt":"2013-04-01T07:56:38","guid":{"rendered":"http:\/\/vaticanfiles.org\/?p=513"},"modified":"2013-06-28T09:57:57","modified_gmt":"2013-06-28T07:57:57","slug":"56-ramasi-fara-cuvinte-cum-remodeleaza-romano-catolicismul-vocabularul-evanghelic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/vaticanfiles.org\/nl\/2013\/04\/56-ramasi-fara-cuvinte-cum-remodeleaza-romano-catolicismul-vocabularul-evanghelic\/","title":{"rendered":"56. R\u0103ma\u015fi f\u0103r\u0103 cuvinte. Cum remodeleaz\u0103 romano-catolicismul vocabularul evanghelic"},"content":{"rendered":"<p align=\"left\">\u201e\u00cenceputul \u00een\u0163elepciunii este definirea cuvintelor\u201d (Socrate). Dac\u0103 define\u015fti un cuv\u00eent \u00eentr-un anumit mod, faci anumite afirma\u0163ii despre realitate. Cultura noastr\u0103 postmodern\u0103 ne-a f\u0103cut s\u0103 ne \u00eemp\u0103c\u0103m cu ideea conform c\u0103reia cuvintele nu au \u00een\u0163elesuri stabile, ci exist\u0103 \u00eentr-un flux care le conduce \u00eentr-o direc\u0163ie sau alta, \u00een func\u0163ie de interesele celor ce le folosesc. Aceasta este situa\u0163ia prezent\u0103 a cuv\u00eentului \u201eevanghelic\u201d.<\/p>\n<p align=\"left\"><i>Scurt\u0103 istorie a cuv\u00eentului \u201eevanghelic\u201d<\/i><\/p>\n<p align=\"left\">A existat o vreme \u00een care cuv\u00eentul \u201eevanghelic\u201d \u00eensemna ceva de genul: din punct de vedere biblic, era definit \u00een func\u0163ie de Evanghelie, a\u015fa cum este ea cu adev\u0103rat m\u0103rturisit\u0103 \u00een Scriptur\u0103. Din punct de vedere istoric, se referea la Reforma protestant\u0103 din secolul XVI \u015fi la Trezirile evanghelice ale secolelor ulterioare. Din punct de vedere doctrinar, indica spre ortodoxia cre\u015ftin\u0103, concentr\u00eendu-se spre principiul formal al autorit\u0103\u0163ii biblice (<i>Sola Scriptura<\/i>) \u015fi principiul material al \u00eendrept\u0103\u0163irii doar prin credin\u0163\u0103 (<i>Sola gratia<\/i> \u015fi <i>Sola fide<\/i>). Din punct de vedere experien\u0163ial, se \u00eendrepta asupra nevoii convertirii personale ce rezult\u0103 \u00eentr-o via\u0163\u0103 transformat\u0103. Din punct de vedere religios, se deosebea de (adesea se opunea) romano-catolicism, ortodoxia r\u0103s\u0103ritean\u0103 \u015fi liberalism. De la John Wycliffe (<i>doctor evangelicus<\/i>) la Carl Henry, de la Martin Luther la John Stott, de la Pietism la Mi\u015fcarea Lausanne, a existat un \u00een\u0163eles \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit, chiar dac\u0103 definit cu o oarecare larghe\u0163e, al cuv\u00eentului, care era de asemenea acceptat de nonevanghelici. Este adev\u0103rat c\u0103 evanghelicii au discutat \u00eentotdeauna am\u0103nuntele a ceea ce \u00eenseamn\u0103 cu adev\u0103rat \u201eevanghelic\u201d, dedesubturile sale. Exist\u0103 rafturi \u00eentregi de bibliotec\u0103 dedicate acestor importante \u015fi, uneori, aprinse dezbateri. Totu\u015fi, cuv\u00eentul a re\u0163inut un \u00een\u0163eles mai degrab\u0103 stabil care a hr\u0103nit o identitate comun\u0103 \u015fi un sens de apartenen\u0163\u0103, descriind bine o \u201efamilie cre\u015ftin\u0103\u201d de-a lungul secolelor \u015fi \u00een lumea noastr\u0103 global\u0103.<\/p>\n<p align=\"left\">S\u00eentem acum martorii unei noi \u00eencerc\u0103ri de a l\u0103muri cuv\u00eentul \u201eevanghelic\u201d cu scopul de a-i oferi un cu totul alt \u00een\u0163eles.<\/p>\n<p align=\"left\"><i>Catolicismul evanghelic \u015fi modificarea genetic\u0103 actual\u0103<\/i><\/p>\n<p align=\"left\">Recenta carte a lui George Weigel, \u201eEvangelical Catholicism\u201d (New York: Basic Books, 2013) este o \u00eencercare iscusit\u0103 de a reinventa cuv\u00eentul, trec\u00eend cu vederea peste punctul s\u0103u biblic central, t\u0103ind r\u0103d\u0103cinile sale istorice \u015fi \u00eenlocuindu-le cu alte r\u0103d\u0103cini, schimb\u00eendu-i perspectiva teologic\u0103, \u00eembr\u0103c\u00eend diferit ethosul s\u0103u experien\u0163ial \u015fi renegociind folosirea sa religioas\u0103. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu o modificare genetic\u0103 a unui cuv\u00eent.<\/p>\n<p align=\"left\">Teza de baz\u0103 a c\u0103r\u0163ii este c\u0103 catolicismul evanghelic (CE) este un calificativ al catolicismului prezent, a\u015fa cum a izor\u00eet acesta din magisterium-ul Papei Leon al XIII-lea (1878-1903), a fost expus de Vatican II (1962-1965), \u015fi-a g\u0103sit campionul \u00een Ioan Paul al II-lea (1978-2005) \u015fi a fost din nou consolidat de Benedict al XVI-lea (2005-2013). Este o nou\u0103 explica\u0163ie a cuv\u00eentului \u201eevanghelic\u201d. Dac\u0103 cercetarea anterioar\u0103 s-a referit la acest timp din istoria catolicismului ca la un \u201eressourcement\u201d (i.e. reaproprierea surselor: Scriptura \u015fi Tradi\u0163ia) \u015fi \u201eaggiornamento\u201d (i.e. \u00eennoire a abord\u0103rii, nu a doctrinei), Weigel \u00eel nume\u015fte catolicism \u201eevanghelic\u201d.<\/p>\n<p align=\"left\">Conform lui Weigel, \u201eevanghelic\u201d este un adjectiv calificativ, nu un substantiv. Substantivul care con\u0163ine un \u00een\u0163eles \u201esolid\u201d este \u201ecatolicismul\u201d. \u00cen mod curios, ceea ce obi\u015fnuia a fi descris ca \u201eromano-catolicism\u201d este prescurtat acum la \u201ecatolicism\u201d. Toate elementele romane ale romano-catolicismului fac, cu toate acestea, parte din catolicismul evanghelic: sacramentele, mariologia, ierarhia, tradi\u0163iile, papalitatea, devo\u0163iunile etc. Acestui \u201ecatolicism\u201d Weigel \u00eei adaug\u0103 adjectivul \u201eevanghelic\u201d, care se refer\u0103 \u00een esen\u0163\u0103 la profunzimea convingerilor \u015fi la pasiunea de a le face cunoscute. CE este un romano-catolicism deplin practicat cu un elan puternic \u015fi zel misionar. Catolicismul este \u201ehardware\u201d-ul doctrinar \u015fi institu\u0163ional, \u00een timp ce \u201eevanghelic\u201d este \u201esoftware\u201d-ul sociologic \u015fi psihologic. \u00cen timp ce doctrina r\u0103m\u00eene profund romano-catolic\u0103, tonul spiritual este numit evanghelic.<\/p>\n<p align=\"left\"><i>V\u00eerful aisbergului<\/i><\/p>\n<p align=\"left\">Majora modificare genetic\u0103 a cuv\u00eentului \u201eevanghelic\u201d este doar v\u00eerful aisbergului unui plan mai mare. \u00centreaga carte oglinde\u015fte \u00eencercarea constant\u0103 de a schimba \u00een\u0163elesul cuvintelor care au apar\u0163inut istoric vocabularului evanghelic. \u201eConvertire\u201d, \u201eevanghelizare\u201d \u015fi \u201emisiune\u201d s\u00eent c\u00eeteva exemple.<\/p>\n<p align=\"left\">S\u0103 ne g\u00eendim, de pild\u0103, la convertire. Era \u00een mod obi\u015fnuit un cuv\u00eent-cheie pentru m\u0103rturia evanghelic\u0103. Evanghelicii \u00eel foloseau pentru a indica timpul c\u00eend \u201enu\u201d fuseser\u0103 converti\u0163i \u015fi timpul c\u00eend s-au convertit \u015fi au crezut. Conform CE, \u201econvertirea\u201d este un proces ne\u00eentrerupt, nu o experien\u0163\u0103 odat\u0103 pentru totdeauna. Avem permanent\u0103 nevoie de a fi converti\u0163i, iar acest lucru se potrive\u015fte viziunii romano-catolice \u201esacramentale\u201d a vie\u0163ii cre\u015ftine, prin care depindem de sacramentele bisericii de la \u00eenceput p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u015fit. CE deconstruie\u015fte \u00een\u0163elesul evanghelic al cuv\u00eentului \u201econvertire\u201d \u015fi \u00eel reconstruie\u015fte afirm\u00eend c\u0103 este un proces de o via\u0163\u0103 care are loc pe deplin \u00een sistemul sacramental al Bisericii romano-catolice. Folosim acela\u015fi cuv\u00eent, dar transmitem lucruri diferite.<\/p>\n<p align=\"left\">Evanghelicii ar putea crede c\u0103 CE este evanghelic \u00een sensul istoric \u015fi teologic, dar nu este. Este romano-catolicismul care adopt\u0103 zelul sociologic \u015fi psihologic \u201eevanghelic\u201d \u015fi \u00eel \u00eentrupeaz\u0103 \u00een credin\u0163a romano-catolic\u0103 tradi\u0163ional\u0103. CE este un transplant cerebral al cuv\u00eentului \u201eevanghelic\u201d \u015fi este \u0163intit spre o reprogramare radical\u0103 a acestuia. El implic\u0103 faptul c\u0103 vechea folosire nu putea rezista pe cont propriu \u015fi c\u0103 are sens numai dac\u0103 este ata\u015fat romano-catolicismului. Bine\u00een\u0163eles, noi oper\u0103m \u00eentr-o pia\u0163\u0103 liber\u0103 a cuvintelor \u015fi este perfect legitim pentru grupurile de presiune s\u0103 \u00eencerce \u015fi s\u0103 schimbe \u00een\u0163elesul cuvintelor. Nimeni nu poate pretinde s\u0103 aib\u0103 proprietate asupra cuvintelor, dar fiecare ar trebui s\u0103 fie preocupat atunci c\u00eend un astfel de plan revizionist este pus \u00een ac\u0163iune.<\/p>\n<p align=\"left\">Am \u00eenceput cu Socrate \u015fi \u00eencheiem cu Vergiliu. \u00cen \u201eEneida\u201d, ni se relateaz\u0103 cum au capturat grecii cetatea Troia dup\u0103 un asediu \u00eendelungat, dar inutil. Povestea calului troian ne spune cum ceea ce p\u0103rea a fi o victorie s-a transformat \u00eentr-o \u00eenfr\u00eengere devastatoare. S-ar putea ca CE s\u0103 par\u0103 un proiect evanghelic prietenos \u015fi am putea dori s\u0103-l \u00eent\u00eempin\u0103m cu bucurie. \u00cen realitate, este o \u00eencercare curajoas\u0103 din punct de vedere intelectual de a redefini ce \u00eenseamn\u0103 \u201eevanghelic\u201d, men\u0163in\u00eend aceea\u015fi ortografie, dar d\u00eendu-i un \u00een\u0163eles romano-catolic. Este un cuv\u00eent cu totul diferit.<\/p>\n<p align=\"left\">Roma, 1 aprilie 2013<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<div style=\"padding-bottom:20px; padding-top:10px;\" class=\"hupso-share-buttons\"><!-- Hupso Share Buttons - https:\/\/www.hupso.com\/share\/ --><a class=\"hupso_toolbar\" href=\"https:\/\/www.hupso.com\/share\/\"><img src=\"https:\/\/static.hupso.com\/share\/buttons\/dot.png\" style=\"border:0px; padding-top: 5px; float:left;\" alt=\"Share Button\"\/><\/a><script type=\"text\/javascript\">var hupso_services_t=new Array(\"Twitter\",\"Facebook\",\"Google Plus\",\"Pinterest\",\"Linkedin\",\"Email\",\"Print\");var hupso_background_t=\"#EAF4FF\";var hupso_border_t=\"#66CCFF\";var hupso_toolbar_size_t=\"medium\";var hupso_image_folder_url = \"\";var hupso_url_t=\"\";var hupso_title_t=\"56.%20R%C4%83ma%C5%9Fi%20f%C4%83r%C4%83%20cuvinte.%20Cum%20remodeleaz%C4%83%20romano-catolicismul%20vocabularul%20evanghelic%20\";<\/script><script type=\"text\/javascript\" src=\"https:\/\/static.hupso.com\/share\/js\/share_toolbar.js\"><\/script><!-- Hupso Share Buttons --><\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201e\u00cenceputul \u00een\u0163elepciunii este definirea cuvintelor\u201d (Socrate). Dac\u0103 define\u015fti un cuv\u00eent \u00eentr-un anumit mod, faci anumite afirma\u0163ii despre realitate. Cultura noastr\u0103 postmodern\u0103 ne-a f\u0103cut s\u0103 ne \u00eemp\u0103c\u0103m cu ideea conform c\u0103reia cuvintele nu au \u00een\u0163elesuri stabile, ci exist\u0103 \u00eentr-un flux care le conduce \u00eentr-o direc\u0163ie sau alta, \u00een func\u0163ie de interesele celor ce le folosesc. Aceasta &hellip; <\/p>\n<p class=\"link-more\"><a href=\"https:\/\/vaticanfiles.org\/nl\/2013\/04\/56-ramasi-fara-cuvinte-cum-remodeleaza-romano-catolicismul-vocabularul-evanghelic\/\" class=\"more-link\">Continue reading<span class=\"screen-reader-text\"> &#8220;56. R\u0103ma\u015fi f\u0103r\u0103 cuvinte. Cum remodeleaz\u0103 romano-catolicismul vocabularul evanghelic&#8221;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[9],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/vaticanfiles.org\/nl\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/513"}],"collection":[{"href":"https:\/\/vaticanfiles.org\/nl\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/vaticanfiles.org\/nl\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vaticanfiles.org\/nl\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/vaticanfiles.org\/nl\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=513"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/vaticanfiles.org\/nl\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/513\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":515,"href":"https:\/\/vaticanfiles.org\/nl\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/513\/revisions\/515"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/vaticanfiles.org\/nl\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=513"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/vaticanfiles.org\/nl\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=513"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/vaticanfiles.org\/nl\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=513"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}